Furtuna pe Neptun (XIV)
Nu voi imbatrani ca ei.
Iar asta mi se pare cu adevarat cea mai grea pierdere a trecerii mele prin lume.
Un cârd de rațe si numai cinci ani. Prea multe sunt o suta, toate intr-un singur loc. Aproape ca lumea intreaga e numai cat un cârd de rațe. Si fericire deplina sub soare de sfarsit de mai.
O liniste deplina si lipsita de insemnare la varsta copilului care avea sa afle mai tarziu ca a trait cel mai frumos la numai cei cinci ani ai lui.
Dar omul care le deschidea poarta ca sa iasa; dar tata care mergea cu mine doar ca sa le vedem… Apoi, fuga printre ele, zapacite de energia unui pusti cu doar patru ani mai mare decat ele. Toate, cate, unde …
Read MoreFurtuna pe Neptun (XIII)
Iti vine sa fugi spre tine.
Incep sa lipseasca oameni iar cativa din cei ce mi-au fost sfaturi pe lume, au trecut prea repede in lumi pe care le-am dorit lasate unor timpuri pe care sa le aleg eu, mai tarziu – mult mai tarziu. Mai bine niciodata.
Incep sa lipseasca oameni iar asta ma consuma intr-o epuizare pe care ca sa o intelegi trebuie sa o cercetezi cu firea. E un examen pe care nu-l voi trece, cred, niciodata.
Se lasa greu si noaptea iar iarna asta iar nu imi va place. Lipseste zapada iar trei locuri de la masa de Craciun nu au fost ocupate nici in acest an. Si nici pisoiul nu a mai tors.
Tacamuri asezate cu grija de parca pregatite unui oaspete pe care il astepti demult. Ce-a fost prea multa vreme plecat iar in aceasta iarna sigur ca trebuie sa ajunga.
Read MoreFurtuna pe Neptun (XII)
Tot ce naste si e viu, Tot ce juramant cuprinde. De nimic raman in urma, Toate cele de pe lume. Albe nopti, in gand decenii, Fapte ce-au mai fost o data, Viata la sfarsit de timpuri. Vin milenii; intr-o noapte ...
Furtuna pe Neptun (XI)
Ai crede ca se termina lumea.
Dar nu. Se termina doar oamenii din lumea care i-a primit.
Vecie; fie, inc-o data.
FOTO: pinterest.com
Ecouri de copii in ceata de octombrie. Ce vis din copilarie il alearga dis de dimineata?
Precis isi aminteste toate; pe toate vrea sa le cuprinda ca intr-o revedere asteptata o viata intreaga.
Oare am putea sa masuram cu gandul, un dor de mic pierdut; gasit? Dar o fi dor, o fi placere in ducerea definitiva? Cum judeci Tu, cum pricepi fapta ce-a jefuit de zile inca un om?
Read MoreFurtuna pe Neptun (X)
Crede cât poţi. E numai atât cât poţi acum pricepe iar data viitoare iţi promit mai mult.
Grozav regret, o urmă de simţire şi totuşi nicio amintire.
FOTO: pinterest.com
Furtuna pe Neptun (IX)
"Sunt drumuri ce nu vin departe, Alaltăieri erai frumos. Crai mare şi domniţe multe, Simţeai că eşti nemuritor. Un dor cumplit, şi fără aer, Un piept uscat de prea mult gând. Privind în vis, copilăria, Un lucru petrecut frumos."
FOTO: pinterest.com
Simon Sebag Montefiore – Ierusalim. Biografia unui oraș
Ierusalimul este orașul universal, capitala a două popoare, sanctuarul a trei religii; este trofeul râvnit de trei imperii, locul Judecăţii de Apoi și câmpul de bătălie al ciocnirii de astăzi dintre civilizaţii.
De la regele David la Barack Obama, de la nașterea iudaismului, creștinismului și islamismului la conflictul palestiniano-israelian s-au scurs 3000 de ani de credinţă, masacre, fanatism și coexistenţă a mai multor religii.
Simon Sebag Montefiore – Ierusalim. Biografia unui oraș
Personalităţile care și-au lăsat amprenta asupra orașului sunt numeroase: de la Solomon, Saladin și Suleiman Magnificul la Cleopatra, Caligula și Churchill; de la Abraham la Iisus și Mahomed; de la figurile lumii antice – regina Isabela, Nabucodonosor, Irod și Nero la numele cu rezonanţă ale timpurilor moderne – Kaiser, Disraeli, Mark Twain, Rasputin și Prinţul Lawrence al Arabiei. Regi, împăraţi, profeţi, poeţi, sfinţi, cuceritori și femei ușoare. Biografia Ierusalimului se scrie prin războaie, lupte sângeroase pentru putere, atrocităţi comise în numele credinţei sau idile fulgerătoare.
Read More
Furtuna pe Neptun (VIII)
“Ascultam pianul şi simţeam acordurile lui grele ca pe o fanfară la ieşirea din infern. Apoi teamă, un sentiment pe care îl descriu greu, precum dorul pe care l-am gustat când am plecat de la părinţi pentru totdeauna – o ieşire definitivă în ocean. Iar albastrul m-a cucerit pentru încă o eternitate. A câta, Doamne!?
FOTO: pinterest.com
Trebuie sa-ţi mărturisesc că am trăit in India mai demult, pe când ceilalţi visau la lume. Un gest neînsemnat, o purtare firească am crezut eu, m-a alungat peste veacuri în pământul despre care am crezut întruna ca fiind locuit de păgâni. Ca să aflu târziu că vorba ucide iar gândul te convinge prin urmări de greşelile făcute.
Îmi pare rău iar vouă să vă fie lecţie despre adevăr, căci multe duce omul fără să cunoască. Ca târziu, puţine să le afle pentru ce acelea.
Read MoreFurtuna pe Neptun (VII)
“Dar te rog, spune, vorbeşte, de unde o ai?
Ai putea vorbi despre culoarea ei, să ne spui de ce e gri, despre gulerul ei înalt şi buzunarele deschise.
Se luminase la faţă şi parcă la auzirea unei veşti bune, ochii i se făcu mari. Zâmbetul lui trecut înviase parcă o nostalgie despre care ar fi vrut să vorbească. Ne privea pe toţi trei pe rând, cu privirea-i ageră apoi se întoarse din nou cu faţa către sobă cu un gest de om satisfăcut ca de o faptă făcută bine.
Lumina focului îi dădea o înfăţişare foarte sobră dar plină de blândeţe. Îl simţeam din nou acelaşi şi îmi doream să pot rămâne măcar un ceas aşa – un vis răpit pentru o oră.
Ştiam că n-are să ne vorbească. Nici în anii din urmă nu a vorbit prea multe. A rămas de el numai ecoul camerei ce astăzi parcă ţine isonul unei veşnicii robită de un muritor în spaţiul strâmt al vremii sale.
Dar totuşi haina, de unde haina aceea grea? Pe trupul slăbit şi sleit de vlagă, se putea citi povara greutăţii ei.
Read MoreImi pare rau de cunostinta – Moise Guran
FOTO: paginademedia.ro
Ca sa iti vorbesc despre victime atunci trebuie sa-ti vorbesc despre cateva milioane de romani “ucisi” dar si despre alte cateva milioane de “raniti”. Pentru ca in final am pierdut toti – chiar si cei care au boicotat. Doar ca nu stiu acum.
Ai batjocorit un drept castigat democratic cu un mesaj strain unei democratii. Boicotarea nu a fost niciodata o optiune. Doar in visele tale si studiourile Europa Fm.
Un mesaj bine distribuit, amplificat de imaginea lui Liviu Dragnea – acest individ care asezat langa orice este bun si frumos va dauna deplin. Ai deturnat jurnalistic un demers cetatenesc despre care astazi aminteai ca nu a fost dezbatut. Cata indrazneala si micime sa te caracterizeze, cand o saptamana intreaga ai imprastiat in spatiul public doar minciuna si dezinformare? Pana la urma care este menirea unui jurnalist?
Cand ai luat la purtare mantia de Voievod al democratiei, o porti si cand ploua si cand bate vantul. Altfel, daca nu ti se potriveste o lasi jos si treci inapoi in hainele murdarite.
Va trebui sa-ti amintesc despre cum vorbeai acum cativa ani in urma despre vot si implicatiile lui? Despre ce inseamna sa fii responsabil si cum vine in sarcina ficarui cetatean sa se exprime indiferent de optiune? Era un spirit civic si o actiune vrednica de toate emotia. Fii sigur ca si atunci au fost indivizi ce au iesit din casa doar facand acest apel la constiinta colectiva.
Read More
