Ce toamna!
Stau mazgalite cateva ciorne pe masa din hol, aruncate in dispret de cateva zile iar astazi am mai pus una. Cred ca sunt patru de toate. Sau cinci.
Nimic nu s-a schimbat din ceea ce era inainte si totul se simte la fel, uneori, cand uit de mine si mi-e bine. Mi-e bine fara mine, cred, iar asta nu ma ingrijoreaza, nu ma preocupa.
Trec prin toate starile si consum in taina, departe de orice gand ce m-ar putea intina, rasarituri care altundeva se intampla. Un fericit nici nu stie despre asta cand un altul, departe, spera ca macar o raza sa aprinda intunericul ce l-a coborat atat de jos.
Doar rani si cicatrici si indoila – imi lipsesc oameni iar dependenta de lume mi-e boala cea mai grea. A trecut, voi spune, atunci cand voi trece. Dar ce trecere aceea!?
Se intampla viata si ca un copil surpins de tot ce vede si aude in jur din lumea lui cea noua, tanjesc la locul linistii de dinainte.
Sunt bine, o sa-ti spun.
Alte articole
Stephen Hawking – Scurtă istorie a vieții mele
Cassandra Clare, Maureen Johnson, Sarah Rees Brennan, Robin Wasserman – Povești de la Academia Vânătorilor de Umbre
Ce explicație are ambasadorul Rusiei în România în legătură cu gestul lui Putin de a-i oferi lui Dodon harta „Moldovei Mari”
Sirius – prima misiune a Armatei României în afara graniţelor naţionale, după cel de-Al Doilea Război Mondial
Kevin Dutton – Arta manipularii
Abraham H. Maslow – Motivaţie şi personalitate
Joby Warrick – Flamurile negre: ascensiunea ISIS
Este periculos să fii român și patriot
M. Scott Peck – Psihologia minciunii
Celeste Ng – Tot ce nu ţi-am spus
Comenteaza si tu
