Furtuna pe Neptun (XX)

Sunt drumuri ce la facem singuri,
Si taine care nu se spun.
E timp ca de sfarsitul lumii,
Si oameni care nu mai vin.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este e6dda7e40c1f09b1098e9ed09996d196.jpg

Cu suflete ce stau cascate si gata sa cuprinda totul,
De-ai fi macar o clipa aici, sa afli ce inseamna dorul.
Plecam si noi cand va fi randul, vom merge tot pe-acele drumuri
Dar oare ne-om vedea vreodata, fiind iar toti, ca-n demult vremuri?

cc: D.G.

Comenteaza si tu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.