F.M. Dostoievski – Crima si pedeapsa

“Insa, de o vreme incoace, Raskolnikov devenise superstitios. Urme nedeslusite ale starii pe care o traia aveau sa dainuie mult timp dupa aceea in comportamentul lui. Si in acest sir de intamplari va fi invariabil inclinat sa distinga efectul unor coincidente bizare, actiunea unor forte exterioare oculte. Iarna trecuta, un cunoscut de-al lui, studentul Pokorev, care era pe cale sa se mute la Harkov, ii daduse, de bun-ramas, adresa batranei Aliona Ivanovna, pentru cazul ca ar fi avut ceva de amanetat.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 11825266.jpg

Multa vreme nu dadu pe la ea, pentru ca inca mai avea meditatii si, de bine, de rau, se descurca. Cu o luna si jumatate in urma, isi amintise de adresa aceea; avea doua obiecte pe care le-ar fi putut lasa drept gaj: un vechi ceas de argint, de la tatal lui, si un inelus de aur cu trei mici briliante rosii, pe care i-l daduse, ca amintire, sora lui, cand plecase la universitate. Se hotari pentru inelus; o gasi pe batrana si, de la prima vedere, fara sa fi stiut inca nimic despre ea, simti ca ia nastere in el o aversiune irepresibila. Lua cele doua “bumasti” si, pe drumul de intoarcere, intra intr-o taverna prapadita. Ceru un ceai, se aseza la masa si cazu pe ganduri. O idee stranie, inca in stare embrionara, incepu sa-i ciocaneasca in craniu, ca puiul de pasare in ou si, incet-incet, puse stapanire pe mintea lui.

La masa vecina stateau de vorba un student, pe care nu-si amintea sa-l mai fi vazut, si un ofiter. Facusera o partida de biliard si acum se asezasera sa bea ceai. Uimit, Raskolnikov il auzi pe student vorbindu-i ofiterului despre o camatareasa, Aliona Ivanovna, vaduva de arhivar, a carei adresa i-o si dadu. Chiar faptul in sine i se paru straniu lui Raskolnikov: abia iesise din casa batranei si deja auzea vorbindu-se despre ea. Desigur, era o coincidenta, dar el tocmai incerca sa se debaraseze de o idee, si uite ca ea parea, dimpotriva, sa prinda cheag; studentul incepu sa-i dea amicului sau tot felul de amanunte despre Aliona Ivanovna.

– O cucoana nemaipomenita, spunea el. Oricand poti face rost de bani de la ea. E bogata ca un jidov si iti poate scuipa cinci miare dintr-un foc; dar nu se da in laturi nici de la gajuri ce nu fac mai mult de o rubla. Aproape toti ai nostri i-au trecut pragul. Numai ca e o scorpie ce nu s-a mai vazut!…

Si ii povesti cat e de cainoasa si de cu toane, cum ajunge sa intarzii o zi si iti poti lua adio de la gaj. Iti da doar un sfert din valoarea obiectului amanetat, in schimb pretinde cinci si chiar sapte procente pe luna dobanda… etc. Studentul prinsese gust de vorba si mai povesti, intre altele, ca batrana are o sora, Lizaveta, pe care, asa firava si prizarita cum e, o bate din te miri ce si o tine intr-o robie desavarsita, tratand-o ca pe un copil mic, desi aceasta Lizaveta masoara nu mai putin de un stanjen…”


Recomandare de carte – F.M. Dostoievski – Crima si pedeapsa – pret redus pe Libris.ro

Comenteaza si tu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.