Într-o intervenție televizată, domnul Attila Korodi a încercat să justifice activitatea criminalului de război Albert Wass ca fiind una care a urmărit și interesat dezvoltarea culturală a Transilvaniei, dorind, în necunoștința de cauză, sau poate dintr-o prea bună cunoștință, să-i ascundă trecutul pătat cu sânge românesc și evreiesc nevinovat.
Discuția a avut loc în contextul existenței în Târgul Secuiesc a unei străzi ce-i poartă numele, decizie aprobată cu unanimitate de către UDMR, într-o țară în care memoria unor mari români a fost interzisă prin lege, de o inițiativa aprobată a tovarășului Alexandru Florian, directorul Elie Wiesel.
Așadar, cine a fost Albert Wass? Păi iată:
S-a născut la Răscruci, Județul Cluj. A fost fiul lui Endre Wass (1886–1975) și al baronesei Ilona Bánffy de Losonc (1883–1960). A fost un nobil maghiar, deținând titlul de Conte de Czege și Szentegyed, fiind totodată inginer forestier, scriitor și poet.
În perioada ocupării Transilvaniei de Nord din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale a fost premiat de înalte instituții academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, pentru cunoștințele sale forestiere.
A decedat în urma sinuciderii, la 17 februarie, 1998 în Astor, Florida.
Judecarea și condamnarea
În mai 1946, atât Albert Wass cât și tatăl său Endre Wass, au fost condamnați la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj, iar posesiunile le-au fost confiscate, fiind găsiți responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când un locotenent ungur, pe nume Pakucs, a arestat șase locuitori din Sucutard și a executat patru dintre ei (doi români și două evreice) în localitatea Țaga. Albert Wass a fost găsit responsabil și pentru instigarea și provocarea măcelului de la Mureșenii de Câmpie, când soldați unguri, conduși de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile.
Wass este în continuare considerat criminal de război de către justiția din România. La 10 martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire formulată de petentul Andreas Wass, în calitate de fiu al condamnatului decedat Albert Wass, împotriva sentinței nr. 1 din 13 martie 1946 a Tribunalului Poporului, prin care acuzații Andrei Wass, Albert Wass și alții au fost condamnați la moarte în contumacie. Albert Wass rămâne condamnat la moarte și prin decizia Înaltei Curți.
Deși este considerat criminal de război, spre deosebire de Ioan Antonescu, căruia i-a fost dărâmată statuia din incinta bisericii ctitorite de el, în Transilvania, în localități locuite predominant de maghiari, dar și în mai multe localități din Ungaria, Albert Wass este omagiat în continuare de maghiari prin statui comemorative. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea antisemitismului din România (MCA), afiliat la Anti-Defamation League, una din cele mai puternice organizații evreiești din lume, a protestat față de existența mai multor statui ale acestui criminal de război, sesizând Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în termenii „Cu deosebită îngrijorare am luat la cunoștință de faptul că statui ale lui Wass Albert, criminal de război condamnat în contumacie în 1946, sunt amplasate în instituții publice sau pe spații cu acces public”.
Continuarea pe wikipedia