Semne de carte

Emil Cioran – Caiete 1957-1972

Posted by on 20 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

„Operă de moralist? Literatură? Filozofie? Poate că cel mai corect ar fi să numim paginile Caietelor lui Cioran jurnalul condiţiei umane.
Nimeni n-a vorbit cu atâta sinceritate, cu atâta vervă și har pentru fiecare dintre noi. Niciodată inteligenţa n-a fost mai destrăbălată ca în paginile acestui Cioran în pijama, decontractat, eliberat de rigorile și eleganţa «marelui stil» din cărţile sale antume. Niciodată un necunoscut, punând pe hârtie doar pentru el cele mai necenzurate gânduri care i-au trecut prin cap, n-a reuşit să-ţi devină cel mai apropiat prieten.

Emil Cioran - Caiete 1957-1972
Nu există o altă carte pe care s-o fi recitit de-atâtea ori. O țin pe noptiera mea. Pentru că sunt convins că nimeni, în spaţiul laic al existenţei noastre, nu ne-a fost atât de aproape și nu ne-a eliberat mai eficace, dinlăuntrul singurătăţilor și spaimelor lui, de singurătățile și spaimele noastre.
Dacă ar fi ştiut – când îşi rumega în acest jurnal disperările, mefienţele, dezamăgirile, apetitul şi sila de glorie, tortura plictiselii, bucuria de a trăi şi scârba de semeni – ce mulţime nesfârşită de prieteni se aduna la porţile scrisului lui!“ (Gabriel LIICEANU)


Read More

Richard P. Feynman – Sensul tuturor lucrurilor

Posted by on 19 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

În anul 1963, Richard Feynman a fost invitat să ţină trei conferinţe în faţa studenţilor de la Universitatea din Seattle. Era profesor la Californian Institute of Technology, lucrase în timpul războiului la Los Alamos în grupul de fizicieni care au creat bomba atomică, adusese câteva remarcabile contribuţii în fizica teoretică, pentru care avea să primească premiul Nobel în 1965, şi devenise foarte cunoscut pentru mintea sa vie şi iscoditoare.

Richard P. Feynman - Sensul tuturor lucrurilor

Conferinţele n-au avut însă ca subiect fizica, ci teme de o mare diversitate, pe măsura neastâmpărului intelectual al conferenţiarului: incertitudinea cunoaşterii şi rolul ei în evoluţia ştiinţei, relaţiile ştiinţei cu tehnologia, cu religia, morala şi politica, cu eresuri contemporane, precum existenţa farfuriilor zburătoare sau tămăduirea prin credinţă ca şi cu alte aspecte ale lumii noastre precum publicitatea în mass-media sau tendinţele paranoice ale unor grupuri militante. Feynman le-a abordat pe toate cu desăvârşita onestitate a omului de ştiinţă care l-a caracterizat de-a lungul întregii sale vieţi, oferindu-ne totodată un revelator autoportret al unuia dintre cei mai mari fizicieni ai tuturor timpurilor.


Read More

Fabio Geda, Marco Magnone – Berlin. Zorii din Alexanderplatz (Vol.2)

Posted by on 18 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Volumul 2 din seria BERLIN

Aprilie 1978: Zidul Berlinului străjuiește un oraș în ruină, fără electricitate și bântuit de animale. Doar cei sub 18 ani au reușit să supraviețuiască unei molime misterioase, care a șters toți adulții de pe fața pământului.
Împărțiți în facțiuni, fetele și băieții din Berlin luptă, se coalizează, urăsc, iubesc, ucid și mor.

Fabio Geda, Marco Magnone - Berlin. Zorii din Alexanderplatz (Vol.2)

Seria urmărește trei ani din viața lui Jakob, care face parte din gruparea din Gropiusstadt, și a Christei, care aparține grupului cunoscut sub numele de Havel. Trei ani care îi vor apropia de inevitabilul prag al morții, timp în care vor trebui să comprime sentimente, emoții și experiențe cât pentru o viață.

Zorii din Alexanderplatz este volumul al doilea al unei serii formate din șapte cărți.


Read More

Martin Heidegger – Conceptele fundamentale ale metafizicii. Lume. Finitudine. Singurătate

Posted by on 17 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Prelegerea de față a fost ținută de Heidegger la doi ani după publicarea lucrării Ființă și timp. Aproape toate problemele majore care l-au preocupat încă din tinerețe, în seminarele de la Freiburg, sunt reluate și adâncite aici, adăugându-se câteva teme noi.

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii. Lume. Finitudine. Singurătate

Teza extrem de originală că nici o construcție conceptuală nu este posibilă decât pe temeiul unei situări afective este prezentată încă din introducere. Tot acolo întâlnim faimoasa definiție heideggeriană a filozofiei, poate cea mai succintă definiție oferită vreodată: „Filozofia este filozofare“. Adevărul ei îl dovedesc cu prisosință paginile acestei prelegeri, fiindcă întâlnim aici un gânditor „la lucru“, aflat în plin act al gândirii. Felul în care analizează plictiseala amintește de bine-cunoscuta analiză a angoasei din Ființă și timp.
Dar poate că spectacolul cel mai elocvent al încordării gândului îl oferă partea a doua a volumului de față, unde Heidegger caută să afle, tot pe calea analizelor fenomenologice, care este diferența între animal și Dasein-ul uman. Are animalul un mod specific de a fi? Are și el, precum Dasein-ul, o lume? Răspunsul va veni după minuțioase analize, care ne poartă prin întreaga lume animală, urmând ca Heidegger să se întoarcă, după acest vast ocol, la raportul Dasein-ului cu lumea înțeleasă ca stare de manifestare a ființării în întregul ei.


Read More

Tahar Ben Jelloun – Rasismul pe înțelesul fiicei mele urmat de „Năvala Urii“

Posted by on 16 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Un copil este curios. El pune multe întrebări și așteaptă răspunsuri precise și convingătoare. Nu-i de glumă cu întrebările unui copil. Când a venit cu mine la o manifestație împotrivă proiectului de lege privind imigrația, fiica mea mi-a pus întrebări despre rasism.

Tahar Ben Jelloun – Rasismul pe înțelesul fiicei mele urmat de „Năvala Urii“

Am vorbit mult. Mai bine decât oricine altcineva, copiii pot să înțeleagă că nu ne naștem, ci devenim rasiști. Această carte, care încearcă să răspundă la întrebările fiicei mele, se adresează copiilor care încă nu au prejudecăți și care vor să înțeleagă. Iar adulților care o vor citi, eu sper că le va fi de folos ca să le răspundă copiilor lor la întrebări mult mai încuietoare decât s-ar aștepta ei.


Read More

Alexandru Mironescu – Admirabila tăcere

Posted by on 14 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

„Mai întâi, toată această Mărturisire a mea este o atestare, adică un Testament… Dacă aș muri acum, aș murmura: am fost fericit, am fost om privilegiat și covârșit de marile bucurii ale vieții. Am suferit mult, și nu lipsesc din lista suferințelor multe ca să nu le fi încercat și să nu le fi trăit până la extrema îndurare și deznădejde.

Alexandru Mironescu – Admirabila tăcere

Dar nu am regrete și nici dezamăgiri, și aș pleca de aici cu conștiința că am fost solidar cu tot ce am făcut, bune și rele, solidar și răspunzător de ele. Am primit și am hrănit, după înțelegerea mea, cele mai înalte sentimente, cele mai nobile aspirații, cele mai teribile probleme care au confruntat Omul, de când e el sfânt, erou, poet, martir, nebun. Am însă și o tristețe mare, foarte mare, undeva în sufletul meu, că nu am putut, cum am dorit, să împărtășesc ce-am purtat în inima mea unor oameni cărora aș fi voit să le dăruiesc în chip viu totul, ca să știu că pot spune și ei cum pot spune eu: datorez mult cărților, dar datorez totul câtorva oameni.“ – ALEXANDRU MIRONESCU

„N. Steinhardt spunea despre Mironescu că «era un creștin cum rar întâlnim: nebigot, nehabotnic, nefățarnic; drept și îngăduitor»; părintele Benedict Ghiuș îi recunoștea «calitatea excepțională» de «înțelept», de «adevărat cavaler al spiritului și al credinței», iar Mihai Șora, în prefața sa confesivă, îi evocă «statura spirituală» și «grija pentru soarta comunității». Pornind de la aceste recomandări adamantine, cărțile sale s-ar cuveni să ne trezească atenția. Dincolo de valoarea lor documentară, întregind cunoașterea epocii și, în special, a Grupului «Rugului Aprins», ele ne descoperă o personalitate de talia lui Jacques Maritain, Vladimir Ghika sau Romano Guardini, dacă ar fi să ne gândim doar la confrații săi, mult mai cunoscuți, din aceeași epocă.“ – BOGDAN TĂTARU-CAZABAN


Read More

Maria Regina României – Visătorul de visuri

Posted by on 13 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Publicată pentru prima oară în 1915, Visătorul de visuri este probabil cea mai cunoscută și mai iubită dintre scrierile beletristice ale reginei Maria.

Cartea spune povestea sfâșietor de frumoasă a lui Eric Gundian, pictorul cu plete aurii găzduit la castelul regelui Wanda, dintr-un ţinut îndepărtat. Noapte de noapte, tânărului îi apare în vis o făptură cu ochi luminoși, care îi înrobește sufletul și-i fură liniștea fără de care nu poate picta.

Maria Regina României – Visătorul de visuri

Fermecat de fata fără nume și dornic să-și încheie capodopera rămasă neterminată pe peretele castelului, Eric pornește prin lume în căutarea ei. Călătoria, plină de aventuri, îi este presărată cu probe de curaj și credinţă și îi prilejuiește întâlniri miraculoase cu oameni care îi oferă adevărate lecţii de viaţă.
Ce-l așteaptă pe Eric la capătul drumului? Oare visul lui se va întrupa aievea, sau va rămâne de-a pururi de neatins?


Recomandare de carte – Maria Regina României – Visătorul de visuri – pret redus pe Cartepedia.ro

Read More

Arun Gandhi – Darul mâniei și alte lecții de la bunicul meu Mahatma Gandhi

Posted by on 12 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

„Referindu-se la bunicul meu, Albert Einstein a rămas în istorie spunând: «generațiile care vor veni vor crede cu greu că un astfel de om a pășit pe acest pământ». George C. Marshall, secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, l-a numit «purtătorul de cuvânt al conștiinței umanității».

Arun Gandhi – Darul mâniei și alte lecții de la bunicul meu Mahatma Gandhi

Un comentator spunea că bunicul dovedește că umanitatea și adevărurile simple sunt mai puternice decât imperiile… Nu avea nici un titlu, zero avere și nici o funcție oficială. Nu conducea o armată sau un imperiu și nu a descoperit teoria relativității. Dar a dat glas unor adevăruri pe care le înțelegem cu inima. Poate că de aceea numele și imaginea sa au fost atât de respectate. Puterea lecțiilor bunicului meu ne poate inspira pe toți în vremuri bune și în vremuri rele, iar lumina speranței sale va continua să strălucească. Dacă dorim ca această lume să se schimbe, trebuie să ne schimbăm noi înșine.
Dacă vrem pace în lume, trebuie să găsim pace în noi înșine. – ARUN GANDHI


Read More

Ioana Pârvulescu – În intimitatea secolului 19

Posted by on 11 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

„Se pot închipui oamenii din această carte în România secolului 21?
L-aş vedea perfect pe Maiorescu, atât de echilibrat, de raţional, de modern în toate privinţele, în Parlament, punându-i la punct pe toţi demagogii şi flecarii, propunând legi şi amendamente folositoare, luând poziţie în chestiuni litigioase şi, nu în ultimul rând, influenţând mersul lumii cu autoritatea lui.

Ioana Pârvulescu – În intimitatea secolului 19

L-aş vedea apoi pe neobositul Carol Davila scoţând iar la lumină medicina de astăzi.
Le-aş vedea în secolul 21 şi pe doamnele din secolul 19, dedicându-se deplin unor cauze altruiste, cum numai ele ştiau s-o facă, rezolvând o dată pentru totdeauna problema «copiilor străzii», deschizând azile pentru bătrâni, pentru orfani, cantine pentru săraci şi câte şi mai câte.
L-aş vedea pe primarul Protopopescu-Pache rezolvând problema circulaţiei, a parcărilor, a murdăriei şi a gropilor din asfalt.
Şi pe Caragiale l-aş vedea dând un nou volum de Momente, de trei ori mai voluminos şi mai savuros decât cel din 1901, în care personaje să fim noi toţi.“ (Ioana PÂRVULESCU, fragment dintr-un interviu)


Read More

Emil Cioran – Cioran și muzica

Posted by on 9 nov., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Muzica este una din referințele esenţiale în viața şi opera lui Cioran. O prezenţă constantă, inalterabilă. De la prima până la ultima sa carte, Cioran dedică muzicii pagini exaltate, judecăţi fără recurs, sintagme inspirate.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este cioran-si-muzica-produs_imagine.jpg

Emil Cioran – Cioran și muzica

Filozofia însăși, sustrăgându-se oricărui sistem, se acordează muzicii, deopotrivă ontologic și epistemologic.
Antologia urmăreşte aşezarea „fragmentelor muzicale“ din opera lui Cioran într-o carte care să-l fi putut tenta pe autorul Tratatului de descompunere, lectură în cheie muzicală a disperărilor și scepticismului lui.


Read More