Gertrude Bell, Georgina Howell – Regina deşertului. O femeie în Arabia

Posted by on 14 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Corint Istorie vă prezintă o nouă carte destinată îndrăgostiților de călătorii și celor care doresc să afle mai multe despre misterele lumii arabe și despre profilul scriitoarei și lingvistei Gertrude Bell, una dintre personalitățile care au influențat decisiv politica britanică în Orientul Mijlociu: Regina deșertului. O femeie în Arabia de Gertrude Bell și Georgina Howell.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este regina-desertului-produs_imagine.jpg

Gertrude Bell, una dintre marile aventuriere ale secolului al XX-lea şi cea care a influențat decisiv politica britanică în Orientul Mijlociu în anii de după Primul Război Mondial, a întors spatele societăţii victoriene pentru a studia la Oxford şi a vedea lumea. Pasionată de călătorii și alpinism, de arheologie și limbi străine (a învățat turca, italiana, franceza, germana, araba şi persana), scriitoare, poetă, lingvistă şi spioană, ea şi-a dedicat viaţa promovării cauzei arabe şi a jucat un rol crucial în definirea hotarelor actuale din Orientul Mijlociu.


Read More

Yvonne Redgis-Klug – Am supraviețuit

Posted by on 13 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Dacă mă apuc să povestesc în ce iad am trăit nu demult, o fac nu pentru că eu socotesc cazul meu mai deosebit sau mai interesant decât altele. Dimpotrivă, tocmai pentru că suntem sute de mii care au îndurat aceeaşi soartă şi foarte puţini cei care au scăpat, lumea civilizată trebuie să cunoască martiriul care a fost viaţa noastră în lagărele germane, pentru a face totul ca acesta să nu se repete. Katowice, martie 1945.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este am-supravietuit-produs_imagine.jpg

Aşa îşi începe povestirea Yvonne Redgis-Klug, una dintre persoanele care au format convoiul dus la Birkenau la 30 iunie 1944. La sosire, cu toate că avea deja 46 de ani, n-a fost selecţionată pentru camera de gazare şi a reuşit să supravieţuiască la Auschwitz până la eliberarea ei de către Armata Roşie.

Ulterior a fost repatriată în Franţa, la Paris. A emigrat în California la finele anului 1945 şi a lucrat cu actori de la Hollywood, printre care şi cu câteva vedete ale vremii. A murit în 1972, fără să fi reuşit, în ciuda eforturilor sale, să publice textul despre deportarea şi supravieţuirea ei, pe care-l terminase de scris în iulie 1945. Este textul inedit pe care îl prezentăm în volumul de faţă.


Read More

Taylor Jenkins Reid – Uniţi pe vecie

Posted by on 12 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Elsie Porter este o fată obişnuită de douăzeci şi ceva de ani, şi totuşi ceea ce i se întâmplă este departe de a fi ceva obişnuit.
Într-o zi ploioasă de 1 ianuarie, se duce să cumpere o pizza şi acolo îl cunoaşte pe fermecătorul Ben Ross. Chimia dintre ei e fulgerătoare. Ben nu poate aştepta nici măcar douăzeci şi patru de ore ca să o sune şi în câteva săptămâni cei doi sunt îndrăgostiţi lulea. Iar în mai, Elsie şi Ben pleacă în Las Vegas şi se căsătoresc.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este uniti-pe-vecie-produs_imagine.jpg

După doar nouă zile, Ben, aflat pe bicicletă, este lovit de un camion şi moare. Elsie aude ambulanţa din apartament, dar, până să coboare, Ben a fost deja dus la spital. Acolo, Elsie trebuie să o înfrunte pe Susan, soacra pe care nu o văzuse niciodată şi care nu ştie de existenţa ei.
Împletind povestea de dragoste a lui Elsie şi Ben cu procesul de vindecare a lui Susan şi Elsie, Uniţi pe vecie ne aminteşte că există mai multe căi de a găsi fericirea.


Read More

Yukio Mishima – Dupa banchet

Posted by on 11 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Considerat unul dintre cele mai bune romane ale lui Yukio MishimaDupă banchet se remarcă prin pătrunzătoarea explorare a caracterului omenesc și prin atenta observație realistă.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este dupa-banchet-1-produs_imagine.jpg

Kazu, proprietara unui mare restaurant din Tokyo, o femeie încă atrăgătoare la cei cincizeci de ani ai săi, duce o viață împăcată, tihnită, când, cu ocazia unei reuniuni a foștilor ambasadori ai Japoniei, îl întâlnește pe Noguchi, de care o va lega o dragoste matură, ce promite un deznodământ fericit. După căsătorie, Noguchi se va implica din nou în viața politică, iar Kazu îl va susține în campania electorală, atât financiar, cât și prin prezența ei în mijlocul oamenilor, însă, în ciuda eforturilor celor doi, Noguchi va pierde alegerile, iar Kazu, restaurantul. Acest eșec va deschide răni dureroase, scoțând la iveală adevăruri din trecut, iar iubirea celor doi va fi pusă la încercare. Kazu va fi nevoită să aleagă între o căsnicie „ca un cavou“, alături de un soț dintr-o familie aristocratică, și revenirea la vechea ei viață.


Read More

Freeman Dyson – Originile vieții

Posted by on 9 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Cum a apărut viaţa pe Pământ? Cine a fost primul sosit în istoria vieţii : replicarea sau metabolismul? În această a doua ediţie extensiv revăzută a cărţii sale Originile vieţii Freeman Dyson examinează cele două teorii majore care încearcă să explice felul cum compuşii chimici apăruţi în natură s-au putut autoorganiza sub forma organismelor vii.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este levantul-editia-a-v-a-cartonata-2-produs_imagine.jpg
Opinia majoritară este că viaţa a început cu molecule capabile de replicare, precursoare ale genelor actuale. O minoritate crede că populaţii aleatorii de molecule au dezvoltat activităţi metabolice înainte ca replicarea exactă să existe şi că selecţia naturală a condus evoluţia celulelor spre o complexitate din ce în ce mai mare cu mult înainte de a beneficia de prezenţa genelor. Dyson analizează ambele teorii referindu-se la descoperiri recente importante din geologie şi biologie, care au aruncat o lumină nouă asupra problemelor legate de originile vieţii, dorind totodată să stimuleze noi experimente capabile să decidă care din cele două teorii este cea corectă.


Read More

Alessandro Baricco – De trei ori în zori

Posted by on 8 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Noua ficțiune a lui Alessandro Baricco impresionează, dincolo de virtuozitatea stilistică, prin umanitatea personajelor, prin poezia luminoasă a descrierilor și prin poveștile vieților unor cupluri întâmplătoare, care se condensează în trei secvențe, la ora când ziua se îngână cu noaptea.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este de-trei-ori-in-zori-produs_imagine.jpg

În toiul nopții, o femeie în rochie de seară se adăpostește în camera de hotel a unui om de afaceri cu care poartă o lungă discuție, minată de o tensiune surdă, până în ceasurile dinaintea răsăritului. O fată se întinde la vorbă întreaga noapte cu recepționerul hotelului, căutând pretexte ca să nu urce în camera unde o așteaptă tânărul violent care se arată a-i fi iubit. Un băiețel scăpat din flăcările ce i-au mistuit casa și familia e răpit din camera de hotel de polițista pusă să-l vegheze. Și, ca într-o piesă muzicală, în lumina palidă a dimineții, când pe lume pare să nu se întâmple nimic, situațiile stranii în care plutesc cele trei cupluri își găsesc o neașteptată rezolvare.

Pesemne că Alessandro Baricco a hotărât în final să-i acorde această „altă viață“ lui Jasper Gwyn, eroul romanului său omonim, dispărut fără urmă. Fiindcă eroul celor trei povestiri din volumul De trei ori în zori pare să fie chiar holul unui hotel, în care șapte personaje – trei cupluri și recepționerul hotelului – au parte de întâmplări stranii, total independente și totuși în chip straniu legate. Dacă adăugăm că despre volumul în cauză se vorbește încă în ultimele pagini ale romanului Mr Gwyn, tradus în 2014 în colecția de față, iar „adevăratul“ său autor este deconspirat acolo drept un enigmatic scriitor anglo-indian, mort între timp, întregul caz se învăluie într-un mister hotărât de instanța în puterea căreia se află totul. Un mister pe care cititorul este invitat să-l dezlege.


Recomandare de carte – Alessandro Baricco – De trei ori în zori – pret redus pe Cartepedia.ro

Read More

George Steiner – Gramaticile creației

Posted by on 7 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Erudit de o impresionantă cuprindere interdisciplinară, George Steiner este una dintre cele mai puternice voci ale reflecției umaniste contemporane. Cele peste treizeci de volume pe care le-a publicat, cronicile apărute în periodice de mare autoritate și prelegerile ținute la universități de prestigiu conturează profilul complex al unui intelectual interesat deopotrivă de critica literară, de analiza fenomenului lingvistic și de istoria și teoria culturii.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este gramaticile-creatiei-produs_imagine.jpg

În clipa în care penița unui scriitor genial atinge hârtia sau când vârful pensulei unui mare pictor, înmuiat în culoare, se plimbă pe pânza de pe șevalet, întregul univers tresare. Își „amintește“ de marea creație, de izbucnirea în spațiu și timp a tuturor lumilor, de începutul începuturilor. Căci darul oamenilor de a crea rămâne, în fond, un mister la fel de mare ca facerea lumii. Cartea lui George Steiner „silabisește“ acest mister, îi descrie „gramatica“ și îl ridică pe cititor, în fiecare dintre paginile ei, la acele înălțimi celest-culturale de unde poate privi, așa-zicând, peste umărul marilor creatori, către opera lor.


Read More

Giorgio Agamben – Deschisul. Omul și animalul

Posted by on 6 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Animalitatea din om și omenescul din animal stau într-o simbioză originară, și tocmai de aceea poate fi gândită o posibilă „regăsire“ a lor la sfârșitul vremurilor.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este deschisul-omul-si-animalul-produs_imagine.jpg

Nimic mai provocator pentru gândirea filozofică decât să lase o clipă deoparte ideea „diferenței specifice“ și să încerce să înțeleagă acest raport pornind de la o constelație de fapte care scapă îndeobște exigențelor reflecției filozofice, dar care transpare adesea în sursele teologice și mitice. Ființa-în-deschis a omului poartă în sine o animalitate transfigurată, activă, pe care strălucita carte a lui Agamben o dezvăluie și o discută cu toată rigoarea unei abordări care surprinde un transcendental comun — și totodată radical diferit — al omului și al animalului.


Read More

David Mitchell – Omul de ianuarie

Posted by on 5 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

În Omul de ianuarie, vocea lui Jason Taylor, un băiat de treisprezece ani din cel mai liniștit sat din Worcestershire, este la fel de puternică precum cea a lui Holden Caulfield din romanul De veghe în lanul de secară.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este omul-de-ianuarie-produs_imagine.jpg

La începutul anilor ’80, în Anglia încă bântuită de spectrul Războiului Rece, maturizarea lui Jason se petrece sub auspiciile întâmplărilor dramatice care pun stăpânire pe întreaga lume – e totodată vremea recesiunii lui Margaret Thatcher, a muzicii celor de la Duran Duran, a taberelor de țigani nomazi ajunși și în satul Black Swan Green –, o lume șocantă, greu de înțeles pentru un adolescent. Dar adevăratul război este pentru Jason cel de acasă, din mijlocul familiei pe cale să se destrame, și de la școală, unde luptele dintre băieți sunt dure și lasă urme adânci asupra unei firi contemplative și sensibile ca a celui care publică versuri sub pseudonim. De la prima dezamăgire trăită când fata de care se îndrăgostește, Dawn Madden, îi întoarce spatele, și de la culpa morală resimțită când provoacă, fără intenție, un accident grav, Jason e prins într-o serie de întâmplări care sfârșesc prin a-i schimba definitiv perspectiva asupra lucrurilor și chiar viața.


Read More

Nikos Kazantzakis – Sărăcuțul lui Dumnezeu

Posted by on 5 ian., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Sărăcuțul lui Dumnezeu (O phtochoulis tou Theou) apare prima oară în 1956, la Atena. Potrivit mărturiei lui Nikos Kazantzakis însuși dintr-un scurt interviu din 1957, cartea nu e doar viața romanțată a sfântului Francisc din Assisi, ci „o sinteză de biografie, poezie și lucruri pe care sfântul Francisc nu le-a spus poate niciodată, dar ne închipuim că le-ar fi putut spune“. Kazantzakis publicase deja, în 1951, traducerea sa în greacă a biografiei sfântului Francisc alcătuită de scriitorul danez Johannes Joergensen, iar în octombrie 1926, la comemorarea a 700 de ani de la moartea lui Francisc, scriitorul grec călătorise în Italia fascistă, inclusiv la Assisi, pe urmele sfântului și îi dedicase apoi pagini emoționante în al său Jurnal de călătorie.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este saracutul-lui-dumnezeu-produs_imagine.jpg

Sfântul Francisc, „sărăcuţul lui Dumnezeu“, este, aşa cum ni-l înfăţişează sensibilitatea şi ochiul subtil de mare scriitor al lui Kazantzakis, întruchiparea eternei, scrâșnitei înfruntări dintre spirit și carne, a neobositei aspiraţii către mântuire, credință și dragoste – de Dumnezeu, de oameni, de întreaga creație –, a nesfârșitelor haruri, dar și a nesfârșitelor frământări și lupte interioare aduse de căutarea și practicarea statornică a virtuții. Chipul lui aureolat, blând şi sever deopotrivă, dă mărturie despre simplitatea și misterul unei vieți sfinte pe cât de luminoasă, pe atât de înspăimântătoare în splendoarea ei – viața unei odrasle de nobil din Umbria care tânăr fiind se visa cavaler, dar care ajunge, prin asceză și iubire desăvârşită de Dumnezeu, minunea din Assisi, călăuză a Bisericii creştine și sfânt al lumii întregi.


Read More