Cultură și Istorie Românească

1 aprilie 1941, una dintre cele mai negre zile din istoria poporului român

Posted by on 1 Apr, 2017 in Cultură și Istorie Românească | 0 comments

În urmă cu 76 de ani, pe 1 aprilie 1941, 3.000 de români au fost pur și simplu masacrați la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de către soldații sovietici, amintește activenews.

FOTO: epresa.md

Prin legea nr. 68/10 mai 2011, această zi a fost declarată „Zi Națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântana Albă și alte zone, ale deportărilor, foametei și a altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie”.

În iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei. Armata Roșie și NKVD-ul au ocupat imediat teritoriul. Sute de mii de români s-au trezit peste noapte pe un pământ ostil, în care, brusc, tot ceea ce amintea de identitatea lor, de origini, de limbă și de religie se transforma în vină. În primăvara anului 1941, câteva mii de români au decis să sfideze trupele sovietice și să treacă în România.

3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în țara natală pe 1 aprilie, chiar de Paști. Cineva împrăștiase zvonul că românii pot trece granița fără probleme, că grănicerii sovietici nu le vor face nimic. Când coloana de români, care purtau steaguri albe, icoane și cruci, a ajuns la doar 3 kilometri de graniță, soldații sovietici, ascunși în pădure, au început să tragă în plin. Au secerat, în scurt timp, mii de vieți. Cei care au scăpat de gloanțe au fost urmăriți de cavalerie și spintecați cu sabia. Apoi, românii au fost aruncați în gropi comune.

Read More

Mircea Eliade – despre prietenie

Posted by on 25 Mar, 2017 in Cultură și Istorie Românească | 0 comments

Și prieteniile își au viața lor. Durează atât timp cât sunt necesare creșterii a două suflete. Vine un timp când prietenia unui anumit om e o povară; nu-ți mai spune nimic și nu-i mai spui nimic. Osmoza dintre sufletele voastre s-a sfârșit. Sunteți acum unul față de altul, două organisme complet închise. Trebuie să cauți alte organisme, alte suflete cărora să vă puteți deschide, pentru a primi sau a da bucurii, dureri, experiențe de tot felul.

FOTO: romania-actualitati.ro

O prietenie care durează o viață întreagă este, pentru mine, un miracol. Poate să fie o simplă obișnuință și atunci e tristă și neinteresantă. Dar poate să fie și o ”căsătorie spirituală”, un miracol propriu zis. Unirea sufletească s-a făcut, atunci, peste granițele omenescului.


Read More

Mircea Eliade, omul de geniu care a marcat cultura lumii

Posted by on 11 Mar, 2017 in Cultură și Istorie Românească | 0 comments

Istoric al religiilor, filosof, prozator și eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale, Mircea Eliade s-a născut la 9 martie 1907, în București, ca fiu al lui Gheorghe Ieremia (devenit Eliade prin schimbarea numelui), ofițer, și al Ioanei (născută Stoenescu), amintește România cultural.

FOTO: radioromaniacultural.ro

În copilărie, i s-a interzis sa citească. La începutul secolului trecut, medicina nu avea soluții pentru miopia gravă, iar părinții au fost sfătuiți să-l țină pe micul Mircea departe de oboseala cititului. La școală, a fost corijent tocmai la română și limbi străine iar tatăl său îl obliga să studieze pianul, și îi organiza concerte la care veneau doar rude și prieteni.

Adolescentul miop care și-a trecut cu greu corigentele urma să devină ilustrul profesor de istorie a religiilor din Statele Unite, iubit de hipioți și chiar în ziua de azi la o întrebare adresată pe forumul liceenilor „Care este autorul român preferat?” cei mai multi au răspuns Mircea Eliade. Iată farmecul corigentului ajuns savant, al pianistului fără public, al călătorului exotic care a descoperit tainele Orientului, dar și iubirea pentru fiica unui învățat indian, al singurului om cu care Cioran vorbea românește, al activistului legionar care în timp ce scria articole antisemite lua poziție împotriva persecutării intelectualilor evrei, al idolului pentru generații întregi de elevi și studenți din Chicago.

Eliade se obișnuise în copilărie cu eticheta de elev indisciplinat și mereu corijent. Într-o vară, din senin, el se hotărî să schimbe totul din proprie inițiativă și cu propriile puteri. Dacă toți îl credeau o haimana, el le va dovedi că nu este așa. Le-a pregătit o supriză iar arma lui a fost tocmai tocul cu cerneală.

Compozițiile literare ale tânărului miop au început să îi aducă note maxime la română. Profesorii erau convinși că a copiat dar eseurile erau originale. Au urmat note maxime la limbi străine iar lectura devenise o pasiune pentru adolescentul Mircea Eliade.

România anilor 1920 era deschisă către lume iar Eliade călătorește mult. În Italia îl cunoaște personal pe autorul sau personal Jovanni Papini iar limbile străine i se par ușor de asimilat. Studiază limba bengali în India, la curtea unui rajah bogat, iar iubirea pe care o împărtășește cu fiica profesorului său îi aduce alungarea de la curte și o enormă tristețe. Romanul dedicat tinerei Maitreyi devine un clasic al lui Eliade și face istorie ca succes internațional. În total, opera sa include aproape 100 de volume, ca autor de beletristică, filosofie și eseuri științifice sau istorice.

continuarea aici

Read More

Ciudata moarte a lui Ionel Brătianu – amigdalita sau agenții ruși

Posted by on 11 Feb, 2017 in Cultură și Istorie Românească | 0 comments

Cel mai puternic om din România în anul 1927, premierul Ionel Brătianu, şi-a găsit sfârşitul din cauza unei banale amigdalite. Infecţia din gât s-a extins în sânge şi, în doar câteva zile, cel supranumit ”Regele neîncoronat al României” a murit subit. Moartea sa fulgerătoare a născut o teorie a conspiraţiei potrivit căreia premierul ar fi fost ucis de agenţii de la Moscova care l-au contaminat cu streptococi, scrie historia.ro.

FOTO: wikipedia.org

Cel mai mare lider pe care l-a avut vreodată în România Partidul Naţional Liberal, premier cu cinci mandate consecutive, supranumit ”Vizirul” sau ”Sultanul”, Ionel Brătianu a fost unul dintre politicienii care au jucat un rol important în desăvârşirea României moderne. Abilul politician, provenit dintr-o familie cu tradiţie în ale politicii, ar fi trebuit să îmbrăţişeze o carieră de inginer. Fiul lui Ion C. Brătianu a plecat la Paris să studieze la Şcoala Politehnică şi Şcoala de Poduri şi Şosele şi, în 1889, avea diplomă de inginer. La întoarcerea în ţară a fost cooptat de Anghel Saligny la Căile Ferate Române.

A ajuns să facă politică după moartea tatălui său, care ţinuse până atunci în mâini frâiele liberalilor. Ionel Brătianu a intrat în Partidul Liberal în 1895, când avea 31 de ani, şi a devenit liderul aripii reformatoare din partid. Venirea sa în partid n-a fost privită cu ochi buni de cei care îl considerau „fecior de bani gata, fiul lui tată-său şi moştenitorul legal al acestei mari forţe in Partidul Liberal, brătienismul”. Printre contestatarii săi vehemenţi s-a aflat conservatorul Constantin Argetoianu.

Prima funcţie politică a obţinută la alegerile din 1895, când a fost ales deputat de Gorj. A ajuns doi ani mai târziu ministru al Lucrărilor Publice în guvernul lui Dimitrie A. Sturza. Din acest punct, cariera sa politică va fi în permanentă ascensiune până în ultima clipă a vieţii sale. Brătianu n-a fost un orator strălucit. Mărturiile celor care l-au cunoscut îl prezintă ca pe un abil politician şi un conducător autoritar.

”Ion Brătianu întrevede in mine viitorul; el niciodată nu m-a considerat ca o cantitate neglijabilă; pentru el, cel puţin, eu contam. Dacă spun că am încercat, de atunci, simpatie pentru el, aceasta va fi exagerat, dar era un om care nu putea să treacă neobservat. El se străduia să placă, era tânăr, inteligent, clarvăzător şi, de la inceput, foarte apreciat de Regele Carol. Era, intr-adevăr, in Brătianu ceva dominator care trezea o oarecare teamă”, scria, în memoriile ei din 1903, Regina Maria despre politicianul liberal.

Funcţii înalte

Ionel  Brătianu a fost de cinci ori preşedinte al Consiliului de Miniştri, fiind omul cu cea mai mare putere de decizie în momente conflictuale decisive pentru România. A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în momentul intrării României în Primul Război Mondial şi a condus ţara în momentele dificile ale retragerii în Moldova. A fost de trei ori ministru de Interne, de două ori ministru al Apărării Naţionale şi a condus, în două mandate, şi Ministerul Afacerilor Externe.  

În timpul crizei dinastice provocate de renunţarea principelui Carol la tron, Brătianu a fost primul care a propus eliminarea acestuia de la succesiunea la tron. De numele lui Brătianu se leagă adoptarea în România, în 1923, a Constituţiei României, considerată la vremea respectivă una dintre cele mai liberale din Europa.

Read More

Veșnică amintire, eternă mărturisire! Colindul prizonierilor români din URSS

Posted by on 25 Dec, 2016 in Cultură și Istorie Românească, Versuri | 0 comments

Sub fereastra amintirii ne-adunăm 
cântecul de altădată-l colindăm.
Și-a cernut un înger florile tiptil
peste fruntea mea senină de copil.

Mamă, mamă, cresc nămeții, suferim,
flori de măr într-o cunună, velerim!

Brazii ard în vatra vechiului cătun
noi cântăm colindul unui nou Crăciun.
Doamne arde-n focul inimii zăpezi
fruntea noastră, mamă, iarăși s-o dezmierzi.

Mamă, mamă, cresc nămeții, suferim,
flori de ghiață-ntr-o cunună, velerim!

Răbufnește-n vaier stepa către cer
brazi își leagănă în vârfuri, Lerui, ler!
Trec în caravană magii dorului
peste fruntea rece-a luptătorului.

Mamă, mamă, cresc nămeții și pierim
fără nume, fără țară, velerim!...

                                                       Ștefan Tumurug

colindul audio-video

Read More