Elizabeth Hickey – Sarutul pictat

„Cand ne-am intors la tata, l-am gasit vorbind cu un barbat pe care nu il cunosteam. Acesta purta un sacou ponosit, cu o margareta roz la butoniera. Nu mai vazusem pe nimeni sa poarte asa ceva. Nu era foarte inalt, dar era lat in umeri si foarte impunator. Era la fel de bronzat ca femeia care vindea inghetata. Intr-o mana avea o servieta de piele si ceva care semana cu o trusa de scule in cealalta.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 13083104.jpg

Am sovait putin, intimidate.

– Nu poarta palarie, a spus in soapta Pauline.

– Poate e tigan, si-a dat cu parerea Helene.

– Iata-le pe fiicele mele! a exclamat tata. Fetelor, veniti sa-l cunoasteti pe domnul Klimt!

– Ce mai faceti, domnule Klimt?

Am facut o reverenta asa cum am fost invatate, incercand totusi sa nu varsam inghetata. Cand mi-am plecat capul, am vazut cum barbatul se amuza pe seama noastra.

– Ma faceti sa ma simt ca un batranel sau ca un print, a spus el. Toti imi spun Gustav. Si nimeni nu face plecaciuni in fata mea.

– Domnul Klimt este pictor, a continuat tata, de parca asta ar fi explicat totul: sacoul, floarea, bronzul, rasul, tot.

– Ma duc sa montez un sevalet langa muzeul de arta. Fratele meu a ajuns deja acolo. Ne face reclama. Si uneori oamenii ne dau cativa banisori ca sa le facem un desen, ceea ce, vorba aia, nu strica.

Apoi ne-a facut cu ochiul. Niciuna dintre noi nu stia ce sa faca. Puteam sa mancam ce mai ramasese din inghetatele noastre, sau era nepoliticos? Helene a incercat sa soarba incetisor sucul de pe fundul cornetului, dar Pauline a pocnit-o.

Spunea ca are niste idei despre un nou model de pipa. Cu o cupa mai mica, cu o lucratura complicata in lemn de nuc si filigran aurit. Tata il asculta si parea interesat. Era de parere ca domnul Klimt ar trebui sa mai vina pe la fabrica uneori si sa-i arate schitele.

Apoi tata i-a spus ca ne grabim si i-a strans mana. Klimt s-a inclinat si dus a fost, trecand prin multime, dar s-a mai intors o data si ne-a zambit.

Iar noi ne-am continuat drumul spre Rathaus. Am tacut, gandindu-ma la acel barbat. Nu apareau foarte des oameni noi in vietile noastre atent controlate si supravegheate.

Voiam sa-l vad pe Klimt desenand. Stiam ca papa nu ar fi niciodata de acord.”


Recomandare de carte – Elizabeth Hickey – Sarutul pictat – pret redus pe Libris.ro

Comenteaza si tu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.