Federico Moccia – Trei metri deasupra cerului

Federico Moccia – Trei metri deasupra cerului

„Rasare soarele, e o dimineata frumoasa. Ea merge spre scoala, el inca nu s-a dus la culcare dupa noaptea precedenta. O zi ca multe altele. Dar pana la urma nu va fi ca celelalte.
Rosu.
El o priveste. Geamul este coborat. O suvita de par blond decolorat ii descopera gatul firav. Un profil lejer, dar hotarat, ochii albastri, gingasi si linistiti, asculta visatori si aproape inchisi acel cantec. Aceasta calmitate il surprinde.
— Hei!
Ea se intoarce spre el, mirata. El zambeste, oprit langa ea, pe motocicleta, cu umerii lati, mainile bronzate prea devreme pentru acea jumatate a lui aprilie.
— Vrei sa te plimbi cu mine?
— Nu, merg spre scoala.
— Pai, ai putea sa nu te duci, nu? Vin sa te iau din fata scolii.
— Scuze, ii zambi fortat si fals. Nu m-am exprimat clar, nu vreau sa ma plimb cu tine.
— Uite, cu mine poti sa te distrezi…
— Ma-ndoiesc…
— Iti voi rezolva toate problemele.
— Eu n-am probleme.
— De data asta eu ma-ndoiesc.

Verde.
Mercedesul 200 se repede inainte lasandu-i in urma zambetul increzator. Tatal se intoarce spre ea:
— Cine era acela? Un prieten de-al tau?
— Nu, tata, un cretin.
Peste cateva secunde Honda este iarasi langa ea. El sprijina cu mana geamul, cu dreapta atinge acceleratorul, pentru a nu se incorda prea tare, dar cu acei patruzeci la ora n-ar fi avut probleme oricum.
Se intoarce hotarata spre el.
— Asculta, tu chiar nu ai altceva de facut?
— Nu.
— Atunci, gaseste-ti.
— Am gasit deja ce-mi place.
— Adica?
— Sa ma plimb cu tine. Hai, te duc pana la Olimpica, mergem repede cu motocicleta, luam dejunul si apoi te aduc la iesirea din scoala. Iti jur.
— Cred ca juramintele tale nu valoreaza nimic.
— Intr-adevar, ii spune zambind. Vezi, deja stii multe lucruri despre mine. Spune-mi adevarul, iti plac, asa-i?”


Recomandare de carte – Federico Moccia – Trei metri deasupra cerului – preţ redus pe Libris.ro

Comenteaza si tu