Raul Ştef, Anca Ştef – Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României

Raul Ştef, Anca Ştef – Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României

„Terminasem clasa a şaptea, eram la începutul clasei a opta când m-au arestat. Am venit acasă, am învăţat câte ceva şi m-am prezentat la şcoală. Dar tocmai atunci s-a întâmplat ceva, cu 23 august ’44, cu schimbarea. M-am îngrozit puţin, pentru că eu ştiam ce înseamnă comunismul.

Încă nu se ştia ce avea să urmeze. Pentru că lumea era destul de nepăsătoare, mai ales oamenii de-aici, care se ocupau cu tot felul de treburi, de meserii, pentru viaţă, ca să câştige un ban şi nu-şi dădeau seama de ce sunt în stare ruşii. Greşeala noastră a fost că n-am plecat cu toţii în străinătate, poate că acolo am fi avut o viaţă mai liniştită, mai aşezată, mai lipsită de primejdia comunistă.

Făceam parte din mişcarea legionară, din Frăţia de Cruce şi ştiam de atrocităţile pe care le săvârşiseră comuniştii în Spania, d eregimul din Rusia şi de atrocităţile de-acolo, şi te îngrozeai când te gândeai că ei erau atei şi luptau împotriva Bisericii. Erau internaţionalişti. Iar pentru ei nu exista graniţă, toţi erau una.

Nu exista liceu în care să nu existe Frăţia de Cruce. Educaţia era deosebită, încercările, sacrificiul, renunţările la unele plăceri ale vieţii … Aderau mulţi copii. Eram în închisoare în jur de cinci mii de tineri – toţi erau tineri. Dupa aceea a venit perioadă anticomunistă, care-a fost mult mai aspră. Pentru că a fi legionar era o agravantă pentru ei. Te întrebau anchetatorii: „Dar pe cutare l-ai cunoscut? Da … Deci şi el era legionar.”


Recomandare de carte – Raul Ştef, Anca Ştef – Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României – preţ redus pe Libris.ro

Comenteaza si tu