Descartes – ucis de pneumonie sau otrăvit cu arsenic?

După cum s-a anunțat la vremea respectivă, Descartes a murit de pneumonie la începutul anului 1650. Boala a început cu frisoane, febră mare și dureri puternice în piept; simptomele tipice ulterioare fiind tusea, respirație greoaie, expectorații de culoarea ruginei. Dar în scrisoarea trimisă de medicul de la Curte, Johann van Wullen, unui coleg olandez, boala filozofului este prezentată cu totul altfel:

FOTO: istoriiregasite.com

”În primele două zile a dormit profund. Nu a luat nimic, nu a mâncat nu a băut, nu a luat doctorii.

În zilele a treia și a patra n-a dormit și a fost agitat, dar tot n-a mâncat și nu a luat doctorii. În ziua a cincea am fost chemat la patul lui, dar Descartes nu a vrut să fie tratat de mine. Întrucât era evident că nu mai avea mult de trăit,  nu am insistat.

După zilele a cincea și a șasea, s-a plâns de amețeli și de arsuri interne. În ziua a opta – sughițuri și vomă neagră. Apoi, respirație neregulată, priviri rătăcite, toate semnele morții.

În ziua a noua, starea lui s-a înrăutățit și mai mult. În ziua a zecea, dimineața devreme, și-a încredințat sufletul Domnului”.

Această descriere a bolii fatale a lui Descartes se potrivește, de fapt, cu descrierea simptomelor otrăvirii cu arsenic mult mai bine decât cu cea a simptomelor pneumoniei. Dacă e să dăm crezare scrisorii lui Wullen, e posibil ca Descartes să fi fost asasinat.


Bibliografie: Mari enigme ale trecutului / Wie geschah es wirklich?

Comenteaza si tu