Analistul american George Friedman despre schimbările de viziune din Europa de Est: Polonia și Ungaria nu se mai tem la fel de mult de Rusia, dar cresc îngrijorările față de Turcia

Așa cum am menționat anterior, am petrecut ultimele două săptămâni în Europa. Am încheiat călătoria mea săptămâna trecută, cu o vizită la Varșovia și Budapesta. Ambele state sunt extrem de preocupate de problememe economice, fiind cunoscută rezistența lor la pretențiile Uniunii Europene în ceea ce privește suveranitatea și, cel mai important,  au temeri legate de securitatea națională pe termen lung.  Interesant însă în întâlnirile mele a fost schimbarea subtilă pe care am perceput-o în cazul Varșoviei și Budapestei asupra modului în care cele două state văd acum principalele amenințări la adresa lor, scrie analistul american George Friedman într-o analiză recentă privind modul în care est-europenii au început să-și schimbe viziunea privind amenințările la adresa securității lor, informează ACTIVENEWS.

FOTOT: reflectionsturkey.com

În cazul Varșoviei, se știe că pentru polonezi, rușii au fost multă vreme problema majoră. Ei văd pericolul unei mișcări a Rusiei împotriva statelor baltice și sunt extrem de preocupați de slăbiciunea militară a NATO. În opinia lor, în cazul în care rușii decid să facă  o mutare decisivă, singurii care ar putea să aducă o forță militară semnificativă care să suporte o confruntare ar fi americanii. Însă o astfel de forță militară va avea nevoie de câteva luni pentru a ajunge. Nu se pune problema că se se așteaptă la un atac. Dar, dacă se va ajunge la un atac, acesta va avea loc, cel mai probabil, în statele baltice, iar polonezii vor purta povara majoră a rezistenței, scrie Friedeman, amintind că  polonezii au făcut eforturi substanțiale în crearea unei armate, care însă nu va putea să țină piept singură Rusiei. Prin urmare, date fiind slăbiciunea europenilor și distanța prea mare care îi desparte pe americani de această regiune, polonezii se simt izolați.
Ungurii au însă o viziune complet diferită a situației. Ei sunt la fel de suspicioși în privința rușilor, după ce au stat decenii la rând sub ocupația lor. Dar, în același timp,  știu că europenii sunt slabi și americanii sunt prea departe.  De aceea, soluția Ungariei este să încerce să ajungă la o înțelegere cu rușii. Ungaria încearcă să liniștească Rusia, susținând că distanțarea de SUA, creată după administrația s-a detașat de Budapesta, ar trebui să fie o garanție pentru Moscova. SUA, sub Administrația Obama,  a fost ostilă guvernului maghiar pentru că a taxat drept încălcări ale drepturilor omului ceea ce guvernul maghiar a considerat a fi autodeterminare națională. Rezultatul este că Ungaria, care s-a distanțat vizibil de SUA și râmâne sceptică în privința Rusiei, poate arăta rușilor că Budapesta nu ar trebui să fie pe radarul Moscovei, susține analistul american.

 
Cu toate acestea, în timpul vizitei mele am observat o schimbare subtilă. Ungurii, care își disimulează lipsa de îngrijorare cu privire la ruși, nu intră prea mult în discuție. Mult mai surprinzător este cazul polonezilor. Motivul principal este realitatea economică pe termen lung a Rusiei. Cu prețul barilului de petrol ajuns la 50 de dolari, capacitatea Rusiei de a-și moderniza armata pare tot mai limitată. 
În orice caz, rușii vor avea nevoie de mai bine de doi ani pentru a recupera din declinul armatei.  Prin urmare, amenințarea din Est nu a dispărut, dar este suficient de scăzută pentru a exista alte preocupări și modalități de a proteja această regiune împotriva amenințărilor externe. O idee care pare să se contureze este cea  a înlocuirii proiectului de alianță defensivă „Intermarium”, cu strategia Celor Trei Mări, care să includă Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică. 
Am scris de multe ori despre proiectul „Intermarium”. Acesta începe prin  presupunerea că Europa nu va putea proteja granițele estice împotriva unei amenințări rusești. Prin urmare, statele din Europa de Est sunt lăsate să se apere cu propriile puteri și americanii aflați la mare distanță. De aceea, se prevede că o alianță  ar trebui să fie formată din state de la Marea Baltică până la Marea Neagră și a trebui să fie formată din statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Într-o formă mai logică, ar include și Turcia, Georgia și Azerbaidjan. 
continuarea pe ACTIVENEWS

Comenteaza si tu