Arhipelagul Gulag – Administrația Centrală a Închisorilor și Lagărelor de Muncă din Rusia

Înainte de relaxarea climatului politic din Uniunea Sovietică era periculos pentru cetățenii sovietici să își manifeste nemulțumirea față de guvern.

FOTO: bzi.ro

Disidenții dispăreau adesea în așa-numitul Arhipelag Gulag – literele GULAG reprezentând abrevierea rusească pentru Administrația Centrală a Închisorilor și Lagărelor de Muncă. Acestea erau înșirate pe întinderile sovietice asemeni unui lanț de insule, de aici provenind și denumirea de arhipelag.

Viața în lagăre a fost descrisă fidel de către laureatul premiului Nobel pentru literatură, Aleksandr Soljenițîn, deținut aici timp de opt ani. În două dintre operele sale O zi din viața lui Ivan Denisovici și Arhipelagul Gulag, Soljenițîn a scos la iveală condițiile inumane în care nefericiții trăiau și munceau. Prizonierii lagărului erau condamnați la muncă silnică timp de 16 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, deseori fără destulă hrană sau măsuri de protecție. În anii 70, spre exemplu, prizonierii au fost folosiți în minele de uraniu, unde lucrau fără îmbrăcăminte de protecție adecvată. Mii au murit, iar și mai mulți au suferit afecțiuni grave. În plus, deținuții erau umiliți și chiar torturați.

Asemenea locuri de deportare pentru criminalii și prizonierii politici au existat în Rusia și sub regimul țarist. Însă, sub regimul opresiv stalinist, rețeaua s-a mărit considerabil, cu circa zece milioane de oameni dispărând fără urmă în lagăre. Relatând în Arhipelagul Gulag despre ceea ce el numea ”40 de ani de terorism exercitat de statul sovietic”, Soljenițîn s-a bazat pe amintirile martorilor, dedicându-și opera ”tuturor celor care nu au trăit-o pentru a o povesti”.


Bibliografie: Mari enigme ale trecutului / Wie geschah es wirklich?

Comenteaza si tu