Caricatură vieneză: România ca o curvă. Drumul spre unirea românilor 1916-1918

Revista vieneză Muskete publica pe prima pagină o caricatură extrem de violentă în ediția din 7 septembrie 1916. Sub titlul ”Meșteșugul Miss Britannia”, graficianul maghiar Josef Diveky reda o scenă de bordel: matroana îndesată și fălcoasă (Marea Britanie) îi prezintă unui ofițer rus ce se bucura deja de mângâierile a două profesioniste fanate (Franța și Italia) o tânără rușinată în costum popular românesc cu vorbele: ”Iat-o și pe a treia soră latină. Poate vreți să vă retrageți cu ea acum domnule Kanciukov?” scrie moldnova.eu.

bordel

FOTO: moldnova.eu

Caricatura de mai sus sintetizează furia Austro-Ungariei față de intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei la 28 august 1916. Ediția anterioară a revistei Muskete din 31 august nu a apucat să cuprindă decât o caricatură și o poezie anti-românească, față de campania de presă ce avea să fie declanșată în săptămânile următoare. Trebuie spus că revista Muskete era preferata ofițerilor austro-ungari, fiind extrem de influentă în rândurile acestora prin politica editorială pro-monarhică și materialele care frizau rasismul despre inamicii Puterilor Centrale.

O altă caricatură anti-românească din revista Muskete a fost una cu referințe culte, la poezia Lorelei de Heinrich Heine, în care este descrisă o sirenă ce se piaptănă pe o stâncă de pe malul Rinului și atrage cu frumusețea ei luntrașii să se zdrobească de pietrele malului. În caricatură luntrașul este premierul Ionel Brătianu care răspunde la chemările unei Lorelei britanice – bătrână și decrepită – și își cârmește bărcuța ”România” către stâncile care au forma unui soldat prusac, al unuia austro-ungar, un turc și un bulgar.

lorelei

FOTO: moldnova.eu

Nici textele publicate în revista Muskete nu rămân mai prejos față de caricaturi:

  • Un inginer austriac ar fi inventat un instrument chirurgical cu ajutorul căruia să poată fi măsurat punctul maxim până la care se poate ridica infamia oamenilor de stat români, dar și nivelul scăzut al moralei și culturii conducătorilor acestui popor de țigani.
  • Boierii români sunt latini care vorbesc franceză, gândesc rusește și se poartă ca italienii.
  • ”Sunt curios, cu ce îi vor ajuta rușii pe români… Da, și pe mine mă interesează ce o să le fure de data asta”

Românul generic era poreclit ”Schufterlescu” – echivalent cu ”Nemernicescu”, iar chestiunea Transilvaniei era pusă într-o caricatură a cărei explicație se baza pe un joc de cuvinte ”Pentru Transilvania (Siebenburgen în germană ”Șapte cetăți”) sunt de ajuns aceste cinci cetăți”, fiind redați cinci infanteriști: turc, german, austriac, maghiar și bulgar.

transilvania

FOTO: moldnova.eu

Die Neue Zeitung de la Viena aprecia într-un amplu comentariu pe prima pagină din 29 august că regele Ferdinand a cedat ”în fața zbieretelor rusofililor de la București” și a intrat în război de partea Antantei. ”România a privit cu ochi pofticioși de multă vreme spre Transilvania” afirma Neue Zeitung și ajungea la concluzia că România va fi înfrântă. Aceeași publicație îl cita pe contele Andrassy de la Budapesta care declara că Ungaria nu poate exista fără Transilvania și că maghiarii vor lupta până la ultima suflare pentru această provincie. Pester Lloyd de la Budapesta aprecia la 29 august intrarea României în război drept o trădare, I.I.C. Brătianu era considerat un comediant și erau citate numeroase ziare din Germania și Austria care dădeau drept sigură înfrângerea României. La București ziarul Adevărul adopta un ton belicos și susținea intrarea României în război. În mod ciudat, primele zile de lupte erau calificate drept victorioase în ziarele ambelor părți: comunicatele de la Berlin, Viena, Budapesta și București subliniau înfrângerea dușmanului.

Însă hărțile săptămânale ale Statului Major German prezentau o realitate dureroasă pentru soldații români: ofensiva din Transilvania care a dus în câteva zile la ocuparea Brașovului și a Sibiului a fost rapid înfrânată de atacul armatei bulgare în Dobrogea, sprijinită de un corp german comandat de mareșalul Mackensen. Harta de mai jos sublinia înaintarea minimă a trupelor române în Transilvania și declanșarea ofensivei bulgaro-germane în Dobrogea.

Continuarea aici

Comenteaza si tu