Sirius – prima misiune a Armatei României în afara graniţelor naţionale, după cel de-Al Doilea Război Mondial

CONTEXT GEOPOLITIC

Misiunea s-a desfăşurat în contextul multiplicării relaţiilor internaţionale ale României, pe fondul schimbărilor profunde produse pe harta lumii, prin apariţia, în urma prăbuşirii marilor imperii coloniale, a unor noi state independente.

În acest cadru geopolitic, fosta colonie portugheză Angola şi-a dobândit independenţa la 11 noiembrie 1975, devenind Republica Populară Angola, stat suveran şi independent.

1675616702

FOTO: armataromaniei.ro

România, interesată în multiplicarea relaţiilor politico-economice şi de proiectare în diverse spaţii a intereselor naţionale, pentru această perioadă în special în arealul african, a fost implicată în sprijinirea, pe diferite planuri, a puterii politice din noul stat independent, aflată în confruntare militară cu facţiunile  rebele, susţinute din exterior.

Ca urmare a acordurilor politico-diplomatice dintre România şi Angola, la începutul anului 1980, pe aerodromul Boboc, s-a constituit Grupul de Aviaţie Român „Sirius”, cu misiunea de a înfiinţa în ţara africană o şcoală militară de aviaţie.

Activitatea Grupului de Aviaţie Român „Sirius” din Angola s-a desfăşurat în baza Decretului S. 402/26.12.1980 şi Ordinelor MCECEI nr. 2133/P/160/14.01.1981, respectiv 2042/P/20 din 08.01.1982.

Pregătirea, organizarea şi desfăşurarea misiunii a parcurs totalitatea etapelor caracteristice unei acţiuni militare de mare complexitate, cu proiectarea forţei la distanţe de mii de kilometri de teritoriul naţional.

Etapa politico – diplomatică s-a desfăsurat imediat după anul 1975, până în anul 1979, perioadă în care au fost stabilite principiile colaborării româno – angoleze în vederea realizării dezideratului de realizare a nucleului aviaţiei militare populare angoleze, prin punerea bazelor şcolii militare de aviaţie pentru pregătirea personalului aeronautic atât de necesar armatei angoleze.

Trebuie menţionat faptul că, pentru realizarea acestui contract, partea angoleză a organizat o licitaţie internaţională, licitaţie la care au participat, alături de România, alte state cu o bogată tradiţie aviatică, printre care URSS, Franţa, Iugoslavia, Portugalia, Elveţia. A fost preferată oferta României, principiile şi metodologia de formare a personalului aeronautic în şcoala românească de aviaţie fiind apreciate ca superioare altor şcoli de profil.

Sarcina realizării acestui proiect major a revenit Ministerului Apărării Naţionale prin organismul său de specialitate, Comandamentul Aviaţiei Militare, în colaborare cu Institutul Român de Management ROMCONSULT, care era abilitat să asigure coordonarea şi managementul sistemului de asigurare tehnico-materială a misiunii. Sarcina propriu-zisă de realizare funcţională a detaşamentului tactic, Grupul de Aviaţie Român „Sirius” a revenit Şcolii Militare de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu” de la Boboc.

CONSTITUIREA GRUPULUI „SIRIUS”

În vara anului 1979 s-a desfăşurat cea de-a doua etapă a proiectului, respectiv recunoşterea zonei şi a facilităţilor oferite de partea angoleză pentru demararea proiectului. În acest scop, o comisie condusă de generalul Gheorghe Zărnescu, comandantul Aviaţiei Militare, s-a deplasat în Angola pentru analiza la faţa locului a propunerilor înaintate şi semnarea contractului. Deoarece locaţia LOBITO – BENGUELA propusă de partea angoleză pentru înfiinţarea şcolii nu asigura condiţiile aero-portuare minime pentru funcţionarea unei şcoli de aviaţie, a fost semnat contractul iniţial, cu angajamentul partenerului angolez de a construi într-o perioadă de un an, după un plan românesc, noua infrastructură a şcolii.

Imediat după această vizită, partea română a deplasat în Angola comisia de expertiză a Institutului de Medicină Aerona­utică, condusă de colonelul doctor Maurică Stoian, care avea ca sarcină selecţionarea medicală a primilor 150 de viitori elevi piloţi şi a personalului navigant, cadre militare, care urma să încadreze şi să asigure comanda şcolii.

Ulterior, deoarece partea angoleză nu a reuşit să realizeze infrastructura pe care se angajase să o construiască, iar zona de conflict cu facţiunile rebele se apropiase de această locaţie, s-a realizat o nouă recunoaştere în luna noiembrie la NEGAGE – UIGE, localitate situată în partea de nord-est a Angolei. Acolo exista o fostă bază aeriană portugheză, care dispunea de instalaţiile minime pentru funcţionarea unui aerodrom militar, mai puţin infrastructura didactică ce urma să fie amenajată de detaşamentul român în unele anexe ale hangarelor.

Concomitent cu aceste activităţi desfăşurate în afara graniţelor, în ţară a fost constituit Grupul de Aviaţie Român „Sirius”, format din 150 de cadre (68 de ofiţeri, 51 de maiştri militari, 4 subofiţeri şi 27 de salariaţi civili), de diferite specialităţi militare, care urma să participe la misiune.

Din punct de vedere organizatoric, detaşamentul tactic „SIRIUS” avea în compunere structuri de specialitate, care asigurau funcţiunile necesare desfăşurării optime a procesului de învăţământ proiectat:

– comanda grupului;

– statul major;

– secţia învăţământ;

– structura de învăţământ practic-aplicativ în zbor constituită din 2 escadrile:

– Escadrila 1 aviaţie şcoală (faza I), înzestrată cu 12 avioane IAR-823;

– Escadrila 2 aviaţie şcoală, înzestrată cu 6 avioane BN-2 transport uşor şi 6 elicoptere IAR-316B;

– compartimentul medical;

– compartimentul logistic, inclusiv mentenanţa tehnicii militare.

Comandant al şcolii a fost numit generalul Aurel Niculescu, ofiţer cu o vastă experienţă la conducerea structurilor de aviaţie, primul comandant al Comandamentului Aviaţiei Militare înfiinţat în anul 1977 şi comandant al Şcolii Superioare de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu” în perioada 1961-1971.

Misiunea grupului era aceea ca, într-o perioadă de 2 ani, să pregătească şi să ateste personalul angolez al şcolii în toată gama de funcţii specifice unei asemenea instituţii, respectiv instructori de zbor, personal didactic, de stat major, tehnic, navigatori de sol, meteorologi, ofiţeri de logistică aviaţie.

Grupul de Aviaţie „SIRIUS” a fost integrat funcţional pe parcursul anului 1980 pe aerodromul Boboc, în locaţia Şcolii Militare de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu”. În această perioadă s-au parcurs etapele necesare pentru constituirea structurii, pregătirea de specialitate a personalului care avea ca fundament metodica de instruire specifică şcolii româneşti de zbor, s-au desfăşurat cursuri intensive pentru cunoaşterea limbii portugheze şi, nu în ultimul rând, pregătirea informativă şi psihologică pentru executarea misiunii.

Nucleul instructorilor de zbor pentru faza I, pe avionul IAR-823, făcea parte din Grupul de Aviaţie Şcoală Legătură (Faza I), dislocat pe aerodromul Focşani, unitate şcoală specializată pentru această fază de pregătire în zbor, din organica Şcolii Militare de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu”.

Continuarea aici.

One Comment

  1. Proliferaron en los salones europeos imágenes eróticas explícitas que
    no obstante resultaron tolerables” y excitaron el gusto burgués. http://Vecn.vn/blog/view/10102/%EF%BB%BFlas-mujeres-mayores-de-setenta-anos-tienen-el-mejor-sexo-de-su-vida

Comenteaza si tu