Viktor Orban răspunde dur acuzațiilor lui Clinton de putinism. Ce dorește Budapesta

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a respins dur declarațiile fostului președinte american Bill Clinton care a afirmat la sfârșitul săptămânii trecute că țări precum Ungaria au obosit de democrație și construiesc un regim autoritar ca Rusia lui Vladimir Putin, relatează marți agenția MTI.

putin-orban01-465x390

FOTO: evz.ro

”Nimeni, nici chiar Clinton, nu-i poate jigni pe unguri, care au luptat pentru libertatea lor, cu zeci de mii care și-au sacrificat viețile”, a declarat Szijjarto marți agenției MTI. A înjosi lupta pentru libertate a ungurilor în acest mod este inacceptabil, a declarat Szijjarto, adăugând că Bill Clinton știe foarte bine că ungurii au decis în cadrul unor alegeri democratice în legătură cu viitorul țării lor.

”S-ar putea ca lui Bill Clinton să nu-i placă decizia poporului ungar, dar acesta nu este un motiv de a-l insulta”, a afirmat ministrul ungar.

Site-ul index.hu a relatat luni că, în cadrul unei acțiuni de campanie pentru soția sa la College of New Jersey vinerea trecută, Bill Clinton s-a referit la Ungaria și la Polonia ca la ”două țări care nu ar fi fost libere dacă nu ar fi fost SUA”. El a adăugat că ungurii au decis acum că democrația este ”mult prea problematică” și că doresc o conducere în stilul lui Putin.

Nota mea:

Această declarație vine după ce în luna februarie, premierul maghiar Viktor Orban și liderul de la Kremlin s-au întâlnit la Moscova întrevedre cu ocazia căreia s-au discutat chestiuni de ordin economic – cel puțin atât timp cât presa a avut acces, conform protocolului, în primele minute ale întâlnirii.

Politica externă a Ungariei este privită cu multă atenție de la Bruxelles mai ales după ce în 2015, Vladimir Putin a vizitat Budapesta unde s-a întâlnit cu premierul Orban. Aprecierile în presa internațională nu au fost deloc blânde cu Budapesta, acuzând-o că este calul troian al Rusiei în UE. Și motive sunt mai mult decât suficiente: dependență energetică făță de Rusia și revendicările teritoriale ale Ungariei după Trianon sunt elemente centrale ale politicii externe ale conducerii de la Budapesta. Iar dacă în plan economic relația cu Rusia nu necesită o argumentare suplimentară – schimburile comerciale între cele două state reducându-se considerabil mai ales după sancțiunile impuse Kremlinului de comunitatea internațională; Trianonul și implicațiile acestuia sunt răni deschise pe care societatea civilă din Ungaria, antrenată de reprezentanții extremiști Jobbik nu le acceptă nici astăzi.

Cel puțin până la tratarea problemei crizei refugiaților – chestiune în care Rusia este privită ca un factor ce a implicat această mișcare de mase către Europa, traiectoria politicii externe a Ungariei rămâne un subiect cel puțin controversat dacă nu nefiresc pentru comunitatea internațională. Budapesta dorește atenție însă modul în care o solicită demonstrează cel puțin incompetență ca să nu o numim amatorism.


Sursa:

Napoca News

Comenteaza si tu