Ce transmitea Lyndon B. Johnson, președintele SUA lui Alexei Kosîghin referitor la posibila intervenție militară a URSS în toamna lui 1968 în București

La începutul lui 1968, în Cehoslovacia are loc înlocuirea de la putere a lui Antonín Novotný, conducerea fiind preluată de Alexander Dubček care avea sprijinul comuniștilor reformiști.

În aprilie 1968 acesta a aplicat un program de liberalizări și reforme care se opuneau ideii Moscovei de a conduce cu mână de fier, prin intermediul unei conduceri servile, țările din Pactul de la Varșovia. În acest context politic are loc invazia terestră a Cehoslovaciei cu specificarea clară că singurul stat care a refuzat această participare a fost România. Mai mult, prin glasul președintelui Nicolae Ceaușescu, România a condamnat intervenția în niște termeni extrem de duri surprinzând atât blocul comunist cât și statele occidentale.

300px-IICCR_G539_Ceausescu_Dubcek_Svoboda

FOTO: Alexander Dubcek (în primul rând, față stânga) – Wikipedia

Fiind percepută ca o atitudine ostilă Moscovei și politicii sale, conducerea de la București se pregătea de ce este mai rău – o intervenție militară similară, astfel că în noaptea de 22 noiembrie, la ora 4 dimineața România urma să fie invadată de țările din pact (conform unei note a Serviciului Român de Informații), lucru ce nu s-a mai întâmplat niciodată.

Care a fost motivul renunțării armatelor sovietice?

Președintele american Lyndon B. Johnson transmitea lui Alexei Kosîghin, prim-ministru URSS următoarea notă:

”De două ori în viața dumneavoastră și a mea, războaiele mondiale au venit peste noi, provocate de evenimentele din Europa de Est.

Aș dori ca guvernul dumneavoastră să se abțină în cazul în care este planificată vreo acțiune militară împotriva României sau a oricărei alte țări din Europa de Est”.

Cu siguranță exista o îngrijorare a escaladării situației. Faptul că România refuzase intervenția în Cehoslovacia și denunțase acțiunea Uniunii Sovietice în termeni atât de duri, demonstrează că URSS a ținut cont de nota președintelui american, fiind probabil derutat de atitudinea ostilă a Bucureștiului dar și de intervenția la nivel diplomatic a SUA în această chestiune. Ceva nu se lega în capetele roșii de la Moscova. Serviciile secrete rusești păreau a fi prinse pe picior greșit, informațiile transmise Moscovei părând cel puțin inexacte dacă nu cu totul eronate.


Sursă:
Documentar – Războiul clandestin împotriva României

Comenteaza si tu