18 moschei și 23 minarete construite în perioada 2005 – 2015. Datele Institutului Național de Statistică infirmă necesitatea acestor construcții

La începutul lunii aprilie a acestui an a fost inaugurată prima moschee din orașul Călărași. Până aici nimic ciudat, doar România este o țară a libertății pentru orice confesiune religioasă.

Numai că, în cazul de față, motivația ridicării construcției se bazează pe o minciună în ceea ce privește numărul de musulmani din județul Călărași.

Concret, potrivit unei declarații a muftiului Murat Iusuf, șeful cultului musulman din țara noastră, la nivelul judeţului Călăraşi ar fi aproximativ 2.000 de persoane cu etnie turcă şi tătară care, până la momentul construirii lăcaşului de cult, nu aveau unde să-şi oficieze sărbătorile, ”acest lucru reprezentând o necesitate pentru judeţul nostru”.

Cifra de 2.000 de credincioși musulmani nu este conformă cu realitatea. Potrivit datelor recensământului din 2011, la nivelul județului Călărași, doar 614 persoane și-au declarat apartenența la cultul musulman, dintr-un total de 306.691 de locuitori ai județului.

Foto Agerpres

Foto Agerpres

Asta nu ar fi singura problemă, însă moscheea s-a ridicat pe un teren cu suprafață de 975 de metri pătrați, care se află în proprietatea Primăriei Municipiului Călărași, dat în folosință cu titlu gratuit muftiatului din România. Din câte cunosc eu, în alte state, fiecare confesiune ori membri unei comunități religioase construiește lăcașe de cult pe terenuri achiziționate, nu primite în folosință de la instituții publice. Ești ortodox în Marea Britanie și vrei biserică ortodoxă? Foarte bine, îți cumperi teren, îți construiești biserică, nu-ți dă statul nimic. Dar, ca la noi la nimeni.

Inaugurarea moscheii din Călărași s-a făcut cu fast, nu mai puțin de 11 ambasadori ai unor state musulmane au fost prezenți la festivități. Treaba asta nu a răsuflat în presa centrală, decât la nivel local. Motivația, total anapoda, a lipsei de promovare a evenimentului, a fost dată de același Murat Iusuf, care susține că s-a preferat o mai mică mediatizare pentru că organizatorii au dorit să evite ca subiectul să fie comentat de presă ”în tonul de până acum, sub influenţa evenimentelor internaţionale”. Decizia de acordare a terenului în vederea construirii moscheii a fost luată de consilierii din Călărași în cadrul ședinței din 27 august 2014.

Un lucru interesant și de precizat este faptul că, în timp ce atenția tuturor și dezbaterile se concentrează pe anunțul ridicării unei mega-moschei la București, Muftiatul Cultului Musulman din România, cu finanțare de la statele islamice, a început o cursă nebună de construire de noi moschei în diverse zone ale țării. Astfel, numai în perioada 2005-2015, 18 moschei și 23 de minarete au fost inaugurate pe teritoriul țării noastre.

Nota mea

Dar să vedem pentru cine se construiesc aceste lăcașe de cult?

Conform datelor Institutului Național de Statistică, recensământul din 1930 identifica apartenența religioasă la cultul mahomedan pentru circa 185.486 persoane, adică 1,03% din totalul populației de atunci. În 1992 procentul acestora se diminuase până la 0,25 % ca în 2002 aceștia să reprezinte doar 0,31 %. În 2011, pe un fond general de scădere a numărului membrilor aparținând tuturor confesiunilor religioase, cultul musulman număra 64.337 adică 0,34 % din populație României.

Acum să vedem cum erau repartizați membrii tuturor cultelor din România la lăcașele de cult?

Conform datelor furnizate de site-ul Guvernului, în 2015, erau repartizați unui lăcaș de cult 994 de creștini ortodoxi în timp ce musulmanii participau ceva mai comod la manifestarea cultului religios, 794 de membri fiind repartizați unei singure moschei.

Așadar, confruntând aceste date, rezultă că în ciuda zidirii de noi biserici ortodoxe, numărul membrilor acestei doctrinei religioase rămâne cel mai ridicat din țară raportat pe un singur lăcaș de cult.

Până se va găsi cineva să răspundă acestor cifre în termeni la fel de exacți, cităm ceea ce Institutul Național de Statistică a consemnat în nota metodologică, (pagina 8) a recensământului:

”Religia este unul dintre factorii cei mai importanți în definirea identității unei națiuni. Colectarea informațiilor despre afilierea religioasă alături de etnie și limbă maternă completează tabloul general al societății în care trăim”.


Sursă articol

Valentin Roman – NapocaNews

Comenteaza si tu