Otilia Mantelers – Secretul monstrului. O poveste cu povețe, trei pisici și o surpriză Otilia Mantelers

Posted by on 23 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Faceți cunoștință cu Jojo, cel mai năzdrăvan pisoi din câți ați întâlnit! Îi plac trenulețele de jucărie, se dă în vânt după plăcinta cu mere a bunicii și e mare cititor de cărți de povești.

Otilia Mantelers – Secretul monstrului. O poveste cu povețe, trei pisici și o surpriză Otilia Mantelers

În ultima vreme însă, el are de furcă cu un ditamai monstrul de culoare verde, pe care – ciudat lucru! – nu-l vede nimeni în afară de el. Cum se poate una ca asta? Deschideți cartea și descoperiți cum reușește Jojo să afle secretul fioroasei creaturi și s-o îmblânzească. Bineînțeles, împreună cu mama și tata.

Comandă acum cartea online, scrisă de Otilia Mantelers, cu ilustrații de Livia Coloji, apărută în colecția Humanitas junior.


Read More

Maria Dahvana Headley – Aeria. Magonia (Vol. 2)

Posted by on 22 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Aza Ray s-a întors pe Pamânt. Prietenul ei, Jason, este în culmea fericirii.

Familia îi este vindecată. Ea duce o viață normală sau pe cât de normală poate fi, dacă ți-ai petrecut ultimul an murind, trezindu-te pe o navă și descoperind că propriul tău cântec poate schimba lumea.

Maria Dahvana Headley – Aeria. Magonia (Vol. 2)

Și într-adevar… nu este o viață normală. O parte din Aza tânjește după lumea din nori, oricât de mult i-ar iubi pe cei de pe Pământ. Când paranoia lui Jason legată de siguranța Azei îl determină să facă o greșeală teribilă, Aza devine ea însăși o fugară în Magonia, nevoită să se confrunte cu mama ei, Zal Quel, o ființă radicală, însetată de sânge, proaspăt evadată, și cu Dai, partenerul ei de cântat. Aza trebuie să călătorească pâna la capatul lumii în căutarea unei arme legendare, Stolul, într-o aventură care o va schimba pentru totdeauna.

În această continuare extraordinară a fascinantului roman Magonia, o fată trebuie să facă o alegere imposibilă între două familii, două cămine… și două versiuni ale propriei personalități.


Read More

Mihai Chiper – Pe câmpul de onoare. O istorie a duelului la români

Posted by on 21 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Un călător englez de pe la 1870 pune politețea bucureșteanului din lumea bună pe seama duelului, „o practică la care aristocraţia română se dedă adesea“, și explică apoi: „A călca, din greşeală, pe o rochie de bal înseamnă a-ţi pune viaţa în primejdie.

Mihai Chiper – Pe câmpul de onoare. O istorie a duelului la români

Dacă ai ghinionul să-ţi laşi partenera să cadă, este recomandabil să-ţi faci testamentul, cu excepţia cazului în care eşti un trăgător de elită“. Astăzi însă, duelul ne pare un fenomen exotic în spațiul românesc. Tipul cavalerului brăzdat de cicatrici lipsește din lumea lui Caragiale, unde „onoarea de familist“ se apără cu bastonul, cu o pereche de palme sau cu o lovitură de picior bine plasată. Cartea de față își propune să corecteze această imagine, recuperând o istorie bogată și plină de semnificații, care până acum a fost pur și simplu ignorată.
Bazându-se pe cercetarea a peste 1.200 de afaceri de onoare, de la 1821 până spre 1940, afaceri încheiate cu sute de dueluri, cartea examinează unul dintre resorturile importante ale mecanismului social: onoarea este o adevărată obsesie, care guvernează comportamentele și atitudinile. Aflăm astfel că multe personalități ale timpului aud șuieratul glonțului, iau lecții de scrimă ori participă în calitate de martori la tranșarea unui diferend, fie în cercul strâmt și exigent al înaltei societăți, fie în cercul mult mai larg al aspiranților la consacrarea socială.
Provocarea la duel nu este un simplu accident biografic ori consecința unei furii de moment. Punctul de onoare — ne lămurește un martor al epocii — este produsul unei sensibilități rafinate prin educație și prin conviețuirea într-un mediu care pune preș pe cinste, pe curaj și pe eleganța morală. Adepţii duelului nu se percep pe ei înșiși drept oameni violenţi; dimpotrivă, în ochii lor acest ritual este un instrument de civilizare, care presupune stima reciprocă, rigoarea unei etichete și respectarea demnității umane.


Read More

Emily Brontë – La răscruce de vânturi

Posted by on 20 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

„Melodrama romantică – cu care Emily Brontë era, neîndoielnic, familiarizata – își datora imensul succes efectelor create de ambiguitate și de vagul trăirilor eroilor. […] în La răscruce de vânturi, lucrurile se petrec exact în sens invers: cu toate că întâmplările relatate pot să șocheze, să pară uneori incredibile, sunt prezentate, în majoritatea cazurilor, cu o mare claritate și precizie. […]

Emily Brontë – La răscruce de vânturi

Critica literară a numit acest tip de scriitură „imaginație concretă” și, ori de câte ori vorbește despre ea, nu uită să spună că Emily Brontë e „întemeietoarea acestei carac­teristici a roma­nului englez modern” [J. A. Marshall]. După 1847, se vor întâlni tot mai des cazuri în care va fi definitorie forța de a contopi obiectul sau acțiunea concretă cu descrierea senzației produse de ele, forța de a scrie despre vizibil și tangibil cu intensitatea proprie poeziei: Emily Brontë a ridicat o povestire melodramatică la nivelul unei trăiri tragice.”


Read More

Hannah Arendt, Martin Heidegger – Scrisori 1925–1975 și alte documente

Posted by on 19 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Scrisori 1925–1975 și alte documente, corespondenţa dintre Hannah Arendt și Martin Heidegger. Comandă a II-a ediție a cărții online, apărută la editura Humanitas, cu o traducere de Catrinel Pleșu și Cătălin Cioabă.

În filozofia sa, care s-a impus printr-o terminologie cu totul originală şi prin crearea unor concepte mereu inedite, Martin Heidegger a omis constant şi în mod intenţionat cuvântul „iubire“ – deşi discursul său filozofic avea ca principal obiect, mai cu seamă în perioada de tinereţe, „fiinţa umană“ (Dasein) şi tot ce ţine de ea.

Hannah Arendt, Martin Heidegger – Scrisori 1925–1975 și alte documente

În scrisorile către Hannah Arendt, publicate în volumul de faţă, acest cuvânt intră în prim-plan şi este rostit cu toată tăria, dezvăluind „prea-omenescul“ impetuos al filozofului. Iubirea devine dintr-odată mai mult decât un simplu cuvânt, devine o forţă „daimonică“, incontrolabilul însuşi. „Daimonicul m-a izbit din plin“, spune Heidegger într-una dintre primele sale scrisori, la câteva zile după ce are loc prima întâlnire cu Hannah.
Şi totuşi, chiar aici, în aceste epistole înflăcărate de iubire, sunt reluate şi puse tot mai direct marile întrebări filozofice despre om şi despre jocul periculos pe care acesta încearcă, de fiecare dată, să-l joace cu istoria. Textele de faţă dau mărturie despre istoria unei iubiri strâns legate de istoria secolului XX, din inima căruia, cu tot patosul său interogativ – şi lăsând deoparte orice „cod filozofic“ –, Martin Heidegger se întreabă: „Oare prin ce iaduri trebuie să mai treacă omul până să înţeleagă că nu el se face pe sine?“


Read More

Francesc Miralles – Iubire cu i mic

Posted by on 18 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Roman inspirațional și comedie romantică, acest bestseller internațional, aflat pe lista celor mai bine vândute cărți în Spania, Statele Unite și Germania, fiind tradus deja în peste 20 de limbi, e o bijuterie literară, în care veți găsi referințe livrești amestecate cu istoria plină de magie a lucrurilor mărunte. Pentru că, adeseori, dragostea se ascunde în detaliile cele mai neînsemnate.

Francesc Miralles – Iubire cu i mic

Când Samuel, un profesor universitar singuratic, se trezește în ziua de Anul Nou, e convins că nimic nu-i poate schimba viața monotonă, până când un musafir neașteptat se strecoară în apartamentul lui din Barcelona și refuză să mai plece. Apariția lui Mishima, un pisoi vagabond, devine un fel de catalizator care-l face pe Samuel să se desprindă de cărțile, filmele străine și muzica clasică favorite și să pornească în călătorie spre locuri unde nu mai ajunsese niciodată, ca bunăoară casa de alături, și să se apropie de oameni pe care n-ar fi crezut că o să-i cunoască, asemenea lui Felix, un bătrân redactor bizar de la mansardă, sau Valdemar, bărbosul cu manuscrisul despre fața ascunsă a Lunii de la cafenea. Mai mult chiar: motanul îl va ajuta să se întâlnească din nou cu o misterioasă femeie din trecutul lui, Gabriela, pe care nu mai spera s-o revadă.


Read More

Furtuna pe Neptun (X)

Posted by on 16 aug., 2019 in Semnate de Autor | 0 comments

Crede cât poţi. E numai atât cât poţi acum pricepe iar data viitoare iţi promit mai mult.

Grozav regret, o urmă de simţire şi totuşi nicio amintire.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 2b782c40a2adfcd1b01a6fd5d28cb98b.jpg

FOTO: pinterest.com

Read More

Mihail Bulgakov – Maestrul și Margareta

Posted by on 15 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Ce poate salva o lume in care raul produs metodic de om nu mai lasa loc nici unui strop de speranta? Bineinteles, nimic din elementele lumii paralizate. Si atunci e nevoie de ceva din afara. Diavolul ia chipul iluzionistului Woland si se amuza sa puna pe jar Moscova, orasul unde Maestrul si Margareta incearca sa-si traiasca iubirea.

Mihail Bulgakov – Maestrul și Margareta

Departe in timp si spatiu, Pontius Pilat il judeca pe Isus. Planurile aluneca unul spre altul, intalnindu-se intr-o poveste a suferintei si sacrificiului si, abia astfel, ceea ce nu poate fi rostit in viata de la Moscova se spune in cer. Impanzit de date autobiografice, de aluzii livresti, religioase, demonologice, ezoterice, monumentalul roman al lui Bulgakov da impresia paradoxala ca a fost scris dintr-o suflare, antrenandu-si cititorul in iuresul nebunesc al intamplarilor din Moscova anilor ’30.


Read More

Henry Pernet, Mircea Eliade – Dragul meu prieten. Corespondenţă 1961-1986

Posted by on 14 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Citind această culegere, specialistul în Eliade şi cititorul obişnuit descoperă un Eliade cald şi deschis, prietenos, dornic să ajute şi să îndrume, deschis la critică, recunoscător pentru ajutorul oferit; însă volumul oferă, în acelaşi timp, importante detalii despre lucrările scrise şi activităţile academice ale lui Eliade din acea perioadă.

Henry Pernet, Mircea Eliade – Dragul meu prieten. Corespondenţă 1961-1986

19611986 au fost anii maximei influenţe şi vizibilităţi internaţionale a lui Eliade şi unele dintre operele sale majore au fost scrise sau pregătite între aceşti ani: The Encyclopedia of Religion (16 volume), The History of Religious Ideas (3 volume complete, din 4 plănuite), mare parte a memorialisticii şi câteva romane.


Read More

Mirela Lazăr – Literatura ca armă ideologică

Posted by on 13 aug., 2019 in Semne de carte | 0 comments

Cu această carte, Mirela Ioana Lazăr ne pune în faţa unei teme de cercetare actuale, cu implicaţii politice şi morale evidente: extrema dreaptă – românească, spaniolă, europeană -, cu istoria ei (în România, efemeră, în Spania, îndelungată) şi cu arta ei literară (perisabilă, în măsura în care este fascistă, durabilă, în măsura în care este artă).

Mirela Lazăr – Literatura ca armă ideologică

Lucrând aplicat şi nuanţat, autoarea ne oferă o lucrare vastă, amplu şi din mai multe direcţii documentată (cu bibliografie istorică, politică, filosofică, sociologică, literară etc.), în care informaţiile despre extrema dreaptă spaniolă şi despre literatura falangistă sunt o importantă premieră pentru cultura română. De asemenea, găsim aici un interesant studiu comparatist al câtorva creaţii romaneşti aparţinând lui Mircea Eliade şi lui Camilo José Cela, scriitori implicaţi în extrema dreaptă, dar a căror operă nu este aservită unor „comandamente ideologice”.


Read More