Petronela Rotar – Ajuta-ma sa nu dispar

Posted by on 28 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

“Iubitule. (Iar iubitule e o afirmatie, nu un apelativ.)

Eu sint inca uluita. Nu stiu cind si daca o sa imi revin. Ma simt asa 80% din timp. E foarte mult. E aproape insuportabil, de fapt. As vrea sa inventez niste cuvinte noi, pentru ceea ce simt pentru tine, astea nu sint bune, sint mici si strimte si goale de inteles fata de ce vreau eu sa iti spun. Daca ai fi linga mine, m-as uita la tine, te-as stringe in brate, m-as lipi tare de tine si as face dragoste cu tine, totul tacind. Si ai sti. Dar nu esti si trebuie sa ma descurc cu ce am la dispozitie. Lucrurile pe care le faci, pe care le zici, pe care le intuiesc sau pe care le stiu despre tine. Tu. Daca exista Dumnezeu, atunci stiu exact cit e de cinic. Si de jucator. Am si o teorie despre asta. Cred ca Dumnezeul asta sau ce o fi El s-a jucat cu mine toti anii astia, fara intrerupere, fara sa oboseasca, fara sa slabeasca.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 11052769.jpg

Mi-a dat sa duc, sa vada cit pot. M-a testat, ca pe un prototip. Am fost jucaria lui de incercare. Cind nu am mai putut, mi-a dat inca putin mai mult. Cind m-am prabusit, mi-a dat un sut si apoi inca unul. Si eu am putut. I-am ris in fata si i-am urlat: te provoc, mai da-mi, poate reusesti sa ma omori si ma scapi. Si atunci, cind s-a plictisit de mine si a ajuns la ultimul nivel, ca la un joc pe calculator, m-a premiat. Nu avea de ales. Ori una, ori alta. Putea sa ma omoare sau sa imi dea ceva atit de frumos, de rotund, de minunat, incit sa compenseze si recompenseze tot restul. Altfel nu aveai cum sa fii. Dar esti. Tu.

Ma gindesc la o nuvela pe care o voi scrie cindva, cind din toate astea nu vor mai ramine decit imaginile stocate in lobul frontal: dragostea in vremea recesiunii. Nu sintem atit de batrini ca Florentino Ariza si Fermina Daza, dar m-ai putea curta inca 50 de ani.

Uneori, dimineata, inainte sa ma dezmeticesc cu totul, ma ia o spaima cumplita, fiindca mi se pare ca am visat totul; inca nu pot crede ca mi se intimpla mie. Atunci e momentul in care ma suspectez ca sint atit de smintita incit te-am inventat si caut gauri in matrice care sa imi demonstreze ca sint victima propriei mele minti. Stiu ca pare exagerat si literatura ce iti scriu eu, dar nu e. Cind vii din haul din care vin eu, nu poti crede pur si simplu ca lumina a fost tot timpul acolo si doar tu nu ai putut ajunge la ea.”

Read More

Patrice Van Eersel, Catherine Maillard – Ma dor stramosii – Phisogenealogia

Posted by on 27 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Ma dor stramosii prezinta o colectie de interviuri cu cei mai importanti reprezentanti ai unui nou curent in psihoterapie: psihogenealogia.

Punctul de plecare al acestei orientari este descoperirea faptului ca o parte semnificativa a nevrozelor si problemelor cu care ne confruntam repeta nevrozele si problemele altor membri ai familiei – parinti, unchi, bunici sau chiar stramosi mai indepartati.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 795776.jpg

Unele relatari par sa tina de domeniul anecdoticului –  de exemplu, tulburarile de respiratie ale unui pacient au fost rezolvate in momentul cand a aflat ca unul din bunici s-a sufocat in transee, datorita armelor chimice folosite de germani in Primul razboi mondial.

In ce masura iubirile, revoltele, deznadejdile vietii noastre repeta trairile si alegerile inaintasilor nostri?

Constientizarea faptului ca printr-o fidelitate inconstienta fata de familia de origine putem face alegeri care nu ne apartin intru totul, este o descoperire eliberatoare. Nu suntem condamnati sa repetam vietile parintilor si bunicilor nostri. Avem libertatea de a alege.

Read More

Maja Lunde – Istoria apelor

Posted by on 26 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Traduse in peste cincizeci de tari, cartile scriitoarei norvegiene Maja Lunde s-au vandut in peste trei milioane de exemplare. In 2020 a primit doua prestigioase premii, Peer Gyntprisen si Bjornsonprisen. Asemenea bestsellerului international Istoria albinelor, al doilea sau roman, Istoria apelor, este hipnotic, emotionant, inspirator si se concentreaza  asupra puterii naturii si a spiritului uman. In fiordurile inghetate ale Norvegiei de azi, a caror frumusete salbatica este mutilata de lacomia omului, sau in Europa viitorului, desertificata, devastata de razboaiele purtate pentru cea mai pretioasa resursa a vietii, apa este cea care hotaraste destine si reconfigureaza harta lumii.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 20736912.jpg

2017. Signe a crescut in Norvegia, intr-un peisaj salbatic, cu cascade, rauri involburate, ghetari milenari si fiorduri adanci. Toata viata a luptat impotriva acelora care incercau sa supuna fortele naturii, secatuindu-i resursele. A luptat cu atata inversunare, incat a renuntat la marea ei dragoste, Magnus, cand acesta a tradat principiile pe care credea ca le impartasesc. Iar acum, in toamna vietii, Signe porneste cu velierul ei, Albastru, intr-o calatorie plina de primejdii  pana la Bordeaux si apoi pe Canal de Garonne, ca sa il sfideze inca o data pe Magnus. Navigand printre amintiri dureroase, Signe nu stie ca, de fapt, Magnus o asteapta.2041. David strabate Franta, spre nord, impreuna cu fiica sa, Lou. Drumul lor, presarat cu popasuri in taberele de refugiati, este o nesfarsita cautare, intr-o Europa arida, pustiita de razboi si depopulata. Un incendiu i-a despartit de fiintele cele mai dragi, Anna si August, iar tatal si fiica au fost nevoiti sa-si paraseasca orasul mistuit de flacari. Intr-o tabara nu departe de Bordeaux, unde proviziile de apa si resursele de umanitate se imputineaza pe zi ce trece, in albia secata a unui canal care strabate un sat-fantoma, un velier ii asteapta.


Read More

Gaspar Gyorgy – Revolutia iubirii ed.2018

Posted by on 25 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Cartea lui Gaspar Gyorgy pare ca s-a nascut din eforturi greu muncite, sustinute de o mare ambitie. Aceea de a aborda iubirea intr-un cuplu lasand obsesia puterii deoparte. Cartea este o pledoarie pentru reciprocitate, autorul folosind teorii explicative si date stiintifice, experiente personale – dand cartii nuante convingatoare preluate din capitalul relational personal – amintind mereu nevoia de a lupta pentru construirea si mentinerea unei vieti sanatoase de relatie.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1259709.jpg

Domeniul relatiilor interpersonale s-a dezvoltat vertiginos pentru ca el vizeaza starea de bine, chiar fericirea sau macar satisfactia de a trai constient faptul ca nu putem trai singuri, nefericiti, nemultumiti. Gaspar Gyrgy a ales iubirea, cea mai delicata, misterioasa, complicata si dificila realitate a domeniului relatiilor. El se defineste ca fiind un „reparator”, doritor de a evalua, verifica si ajusta relatiile, cerand in psihoterapia de cuplu pe care o practica luciditate si dorinta de schimbare spre bine. Cartea lui este dedicata celor care ajung sa creada/stie ca o relatie trebuie cultivata cu multa grija pentru ca altfel, asemenea unei plante, ea se usuca si piere. Relatia de iubire nu este o buruiana, care creste la intamplare. Acesta este avertismentul tandru al autorului. – AURORA LIICEANU, doctor in psihologie si autoare a volumului Ea si El. Biografia unei relatii

Cartea lui Gaspar Gybrgy este o pledoarie minunata pentru relatii Intelepte si profunde, incarcate de sens si sustinute de ratiune, pe langa caldura sentimentelor. Este un volum plin de empatie si de experienta bine imbracata in haina unor sfaturi prea putin didactice, si mai mult prietenesti. Gaspar Gyiirgy stie sa asculte fiecare poveste si sa extraga din ea un sens valabil pentru toti cei care vor citi fragmente despre pacientii aflati in crize relationale, si oricine va regasi ceva pentru sine, o vorba, o pilda, un sens care ii va vorbi personal. Recomandam cu caldura acest volum complet despre ceea ce ne face oameni: puterea relatiilor. – PSYCHOLOGIES


Read More

Elle Kennedy – Pactul

Posted by on 24 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Ea e pe cale sa incheie un pact cu baiatul cel rau… In sfarsit, Hannah Wells a gasit pe cineva de care se simte atrasa. Desi de obicei e sigura pe sine, la capitolul sex si seductie are multe probleme, provocate de un incident dureros din trecutul ei. Daca vrea cu adevarat sa atraga atentia tanarului pe care il place, Hannah va trebui sa isi invinga nesiguranta si sa il faca sa o observe… chiar daca asta inseamna sa il mediteze pe capitanul echipei de hochei a universitatii – un tip enervant si increzut -, in schimbul unei intalniri aranjate.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 13321524.jpg

… si va fi o experienta ametitoare. Cea mai arzatoare dorinta a lui Garrett Graham este sa joace hochei in liga profesionistilor, dupa ce termina facultatea. Dar o nota catastrofala obtinuta la un examen ameninta sa zadarniceasca visul pentru care a muncit atat de mult. Prin urmare, daca pentru a-si asigura locul in echipa trebuie sa ajute o fata sa starneasca gelozia altuia, nimic nu ii va sta in cale. Insa un sarut neasteptat duce la cea mai nebuneasca partida de sex din viata lor. Acum trebuie sa o convinga pe Hannah ca pe el il doreste.


Recomandare de carte – Elle Kennedy – Pactul – pret redus pe Libris.ro

Read More

Furtuna pe Neptun (XVII)

Posted by on 22 oct., 2020 in Semnate de Autor | 0 comments

Clapele pianului sunt prea grele in seara asta si par mai negre decat de obicei. Si un bec s-a ars tocmai azi. Nici nu o sa-l schimb, il mai las asa o vreme. Inseamna pentru mine o prevestire a toamnei, intr-o toamna ce prea multe imi prevesteste.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 7566f6355739d43c138556b6727455c7.jpg

FOTO: pinterest

Un abur dens si alb se ridica incalcit prin geamul inalt. Privesc departe, printre degetele vinetii lipite de ochi, un fum de soba abia incalzita ce isi face loc in aerul greu, rece si ud. Pisica se cuibareste a vreme rea pe o perna ce tocmai am scos-o din sifonier. E perna ei de toamna pe care o prefera cand e vreme rece.

Cam toate sunt la fel. Sa stii ca putine s-au schimbat intr-un an. De fapt, schimbarile s-au intamplat fix dupa plecarea ta. Toate sunt la locul lor, doar locul nu mai este acelasi si nici locul tau dincolo.

Read More

Kristin Hannah – Aleea cu licurici

Posted by on 21 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

“Documentarul fu transmis pe post doua saptamani mai tarzlit, si pana si Kate, care era obisnuita cu succesele uimitoare ale lui Tully, fu luata prin surprindere de reactia publicului. Se declansa o adevarata isterie in presa. Ani de zile, Tully fusese vazuta pe ecran drept profesionista desavarsita, spirituala, care urmarea subiectele si relata despre ele cu detasare de jurnalist.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este a21051fb-d71a-4ccb-8aab-ad382363d36c

Acum, publicul afla cum fusese dezamagita si abandonata. Vazura dincolo de jurnalist femeia din interior, si nu conteneau cu comentariile la adresa ei. Sintagma auzita cel mai des era: exact ca mine.

Inainte de documentar, publicul o respecta pe Tully Hart. Dupa acesta, o adora de-a dreptul. Aparu pe copertile revistelor People si Us in aceeasi saptamana. Documentarul – si fragmente din el – fu difuzat si redifuzat in emisiunile de stiri si divertisment. Se parea ca America nu se putea satura de Tully Hart.

Read More

Michelle Cuevas – Confesiunile unui prieten imaginar

Posted by on 20 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Scurta, dar odorifica poveste a Sosetei Imputite 

    – Eu sunt prietena imaginara a celui mai dezordonat baietel din lume, a zis soseta cu mandrie. si, din nefericire, el e copilul celor mai ordonati parinti. N-ai mai vazut in viata ta asa ceva. Cand sterge praful, mama lui nu sterge pur si simplu praful. Il distruge. Il rade de pe fata pamantului. Ca sa nu mai vorbim despre taica-sau. El nu accepta sa fie servita la masa decat mancare asortata cu hainele familiei. Verde, lunea. Rosie, miercurea. Si cea mai putin populara dintre toate, maroniu scarbos, duminica.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1058231.jpg

Singurele melodii permise sunt marsurile – nici nu se pune problema de lalaieli ciudate sau de solouri surpriza la tobe. Baiatul, prietene, face mizerie incontinuu si parintii stau tot timpul cu gura pe el. Vezi tu, uneori ma gandesc ca de asta ne si intelegem asa de bine. Odata ce ne-am intalnit, a mai zis soseta, nimic nu ne-a mai stat in cale. Am inceput sa facem dezastre dezgustatoare, puturoase, cu mult gunoi, cum n-ai vazut in viata ta – bombe imputite plasate sub masa din sufragerie, printre rufele proaspat spalate, si chiar si in geanta mamei. „Ce-i cu mirosul asta?” tipa ei de fiecare data. „Miroase a ragait de balena si a mustata incarcata de resturi de mancare. A pipi si ciorba cu zer. Miroase a… sosete murdare!” in timp ce eu si baiatul nu ne mai putem opri din ras. Oi fi eu invizibila pentru ochi, dar bombele pe care le-am facut cu siguranta n-au putut trece neobservate pentru nas.

    Din pacate, pana la urma, tocmai smecheriile noastre urat mirositoare ne-au separat. Parintii lui, ordonati cum sunt, pur si simplu n-au mai putut trai sub acelasi acoperis cu asemenea mirosuri. Asa ca si-au facut bagajele, si-au luat baiatul si au sters-o numaidecat, iar eu am fost lasata in urma.”


Read More

Furtuna pe Neptun (XVI)

Posted by on 19 oct., 2020 in Semnate de Autor | 0 comments

Il aud cum vine. Pasii grei, anevoiosi, mangaie parca podeaua sa nu cumva sa o raneasca; sa nu-i ciobeasca lacul.

In pragul usii ridica glasul ca intr-un cantec pe care sta sa il fredoneze. Si vrea sa-l cante frumos, cum stia pana nu demult sa rosteasca versuri pe linii melodice spontane, ce pareau atunci, pe loc, ca bine ticluite.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este images.jpg

FOTO: pinterest.com

Stii ce imi pare rau; ca ultima oara, cand am fost la el, a rostit in usa, la plecare, niste versuri ce pareau din Eminescu. Nu le mai auzisem pana atunci dar ritmul sacadat si plin de voiosie, m-a indemnat sa le tin minte. Si numai pana la iesire mi le-am amintit. Le-am uitat, dar gandul acela si emotia momentului ma starneste astazi si ma infurie. Se poate, oare, sa uiti asa ceva???

La revedere iti voi aminti de o intalnire in luna mai; de parfum de floare si primavara trecuta bine. O sa-ti vorbesc ca am scris asta si ca despre tine era acolo. Si sa-mi ramana cuvintele astea dovada ca nu am uitat nicio clipa frumosul din timpurile tale. Fiindca stii ceva, … o sa-ti pot vorbi multe. Tu, pana atunci, doar simte.

Read More

Ramtha – Cartea Alba

Posted by on 18 oct., 2020 in Semne de carte | 0 comments

Cartea Alba reprezinta introducerea clasica a lui Ramtha si a invataturilor sale, acum revizuita si extinsa cu o prefata de JZ Knight, un glosar de termeni si concepte utilizate de Ramtha, un mesaj din partea traducatorului cu explicatia unor termeni cheie, si un comentariu eseu al lui Jaime Leal-Anaya, despre semnificatia invataturilor lui Ramtha. Aceasta este o noua versiune in limba romana, publicata de editura Legacy in 2018. Cartea Alba raspunde intrebarilor despre Sursa intregii existente, divinitatea uitata, viata dupa moarte, evolutie, iubire, puterea constiintei si a mintii, lectiile din natura si ascensiunea lui Ramtha.Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1255829.jpg
Invataturile lui Ramtha ne ofera o perspectiva unica prin care sa privim misterul vietii. Ele ne ofera un cadru in care intrebarile la care filozofia, stiinta si religia nu au putut da un raspuns, capata un nou inteles. Aceste invataturi pot largi raza de actiune a experientei umane, dincolo de granitele stabilite de stiinta si de diversele religii din lumea de azi. Sistemul de gandire al lui Ramtha nu este nici religie, nici interpretare filozofica a realitatii. El este adevarul obtinut si verificat prin experientele unui membru al rasei umane. In acest fel poate fi explicata cunoasterea lui Ramtha – stiinta lui Ramtha. Dat fiind ca s-a pasit deja pe aceasta cale, portile sunt deschise pentru aceia care doresc sa o exploreze si sa faca propria calatorie in necunoscut.

„Nu exista nicio alta mantuire a omenirii, decat aceea de a-si intelege propria divinitate. Voi sunteti semintele acestei intelegeri. Pe masura ce fiecare dintre voi va intelegeti propria valoare si vesnicia vietii voastre, veti contribui, unul cate unul, la constiinta gandirii nelimitate, a libertatii nelimitate si a iubirii nelimitate. Orice ganditi si orice ajungeti sa intelegeti inalta si extinde constiinta pretutindeni. Si cand traiti ceea ce ati ajuns sa intelegeti, in intregime pentru binele propriei voastre vieti determinate, permiteti si altora sa vada in voi un proces de gandire mai maret, o intelegere mai cuprinzatoare, o existenta mai determinata decat ceea ce vad in rest in jurul lor.”  Ramtha – Cartea Alba

Read More